Interviu cu Ovidiu Hurduzeu despre Romania profunda, problemele ei si cateva solutii de rezolvare a acestora.
Romanii au din ce in ce mai multe solutii ca sa priveasca realitatea lumii internationale. Afla astfel ca si in locuri mitizate, precum SUA, oamenii cauta disperati o realitate mai buna. Ovidiu Hurduzeu, scriitor si critic social roman, ne propune cateva secvente americane, bune sa ne intareasca sufletul si credinta.
Ovidiu Hurduzeu, scurta biografie: Ovidiu Hurduzeu, nascut la Bucuresti in anul 1957, este un scriitor si critic social roman, stabilit in California din anul 1990, doctor in literatura franceza si stiinte umaniste al Universitatii Stanford, SUA. Este autorul unui volum de proza scurta, al unui roman, al unui studiu asupra cazului Unabomber si a doua carti de eseistica: "Sclavii fericiti" si "A Treia Forta. Romania profunda" (impreuna cu Mircea Platon). Ingrijeste impreuna cu economistul catolic american, John Medaille, o antologie de texte despre distributism si noua economie civica, sub titlul "Economia libertatii: Renasterea Romaniei profunde".
- Domnule Ovidiu Hurduzeu, stiu ca traiti in SUA de ani buni. Cum ii vad americanii pe romani, pe diferite nivele, de la nivelul omului politic pana la cel al omului de cultura?
- Pentru americanul de rand, care nu poate localiza nici New Yorkul pe harta, Romania nu exista sau a aflat de ea din intamplare, din surse aleatorii. Cat stim noi despre insulele Sao Tome si Principe, atata stiu si acesti americani despre Romania. La nivel de stat, relatiile par excelente. In mass-media americana avem o imagine "calduta" spre negativa. Suntem mereu prezentati in negru-cenusiu, ceea ce ridica unele intrebari asupra gradului de informare si de obiectivitate a persoanelor care prezinta informatii despre Romania. In mediile universitare si in cele profesionale avem o imagine foarte buna. Studentii romani care studiaza in SUA sunt peste media colegilor lor americani, iar profesionistii din diferite domenii sunt aproape unanim apreciati. Dar nu ne impunem numai prin competenta, ci mai ales prin competenta asociata unor trasaturi umane deosebite, intre care inteligenta, omenia, cumpatarea si harnicia sunt doar cateva. Sistemul economic si cultural din Romania, pentru a-si justifica falimentul, a indus in mintea cetatenilor ideea unui caracter romanesc congenital pervertit: nu mai este nimic de facut intrucat asa suntem noi ramasi de la Dumnezeu, sa fim neputinciosi si hoti. Nimic nu poate fi mai fals. Este o adevarata ideologie satanica strecurata in suflete cu scopul de a descuraja poporul roman si a-l mentine intr-o stare de sclavie.
Plecarea definitiva a tinerilor din Romania este o tragedie nationala
- S-a vorbit foarte mult de o anume atmosfera din interiorul diasporei romanesti. Lucruri nu tocmai bune. Care este acum atmosfera in comunitatea romanilor care traiesc in SUA? Care este orizontul asteptarii acestor romani in legatura cu evolutia Romaniei in spatiul UE?
- Si aici se exagereaza dezbinarea si se trec sub tacere lucrurile bune care se fac in baza comuniunii spirituale a romanilor. Pe noi ne uneste Duhul, si nu un spirit legalist sau colectivist, suntem o simfonie pluripersonala, nu un musuroi de furnici, crestem intr-o Biserica, si nu intr-o pura ordine juridica sau economica. La noi solidaritatea are la baza principiul vecinatatii. In diaspora, traim in familia extinsa, cu prietenii, cu neamurile, cu enoriasii de la biserica, iar aceasta poate crea impresia de "izolare". La nevoie, "vecinatatile" se unesc, dar trebuie sa existe o nevoie adevarata. Majoritatea romanilor din diaspora vor binele Romaniei - din moment ce noi, cei din SUA, nu ne lovim zi de zi de prezenta UE, nu traim din finantarile Uniunii, nu trebuie sa luptam cu legislatia ei stufoasa, suntem intr-un fel detasati de evolutia Romaniei in spatiul UE. Ramanem insa profund ingrijorati de evolutia Romaniei in propriul ei spatiu, in propria ei casa si ograda.
- Ce valori culturale sau de alta natura, de marca romaneasca, circula in sistemul atat de vast al civilizatiei nord-americane?
- Tot ce are mai bun poporul roman ajunge mai greu sau mai usor si in SUA. Faptul ca aceste valori nu reusesc intotdeauna sa se impuna este o alta problema, care tine de modul lor de difuzare, de obstacolele pe care le intampina in a fi larg cunoscute, si nu de calitatea lor intrinseca.
- Multi tineri romani, majoritatea bine scoliti, se indreapta tot mai mult spre SUA. Cum se integreaza si, mai ales, cum se raporteaza ei in continuare la tara natala?
- Plecarea definitiva a tinerilor din Romania este o tragedie nationala. O si mai mare tragedie este lipsa unui program coerent si realist de repatriere. Fiecare tanar are modul lui de raportare la Romania, in general tinerii romani imigranti sunt prea preocupati sa-si faca un rost in SUA ca sa se mai gandeasca la soarta Romaniei. Ca orice imigrant, sunt manati de imbolduri nostalgice sa "ajute tara", mai organizeaza cate un club romanesc pe la universitatile americane unde studiaza si… cam atat...
Ortodoxia cunoaste o raspandire mare in SUA
- Exista o opinie, conform careia modelul american de viata, in general, ar fi lipsit cumva de ancore spirituale. Care este locul Ortodoxiei, cu valorile ei, cu mentalitatile ei, in ansamblul lumii americane contemporane?
- Spre deosebire de Romania, unde se incearca subrezirea Ortodoxiei chiar din interiorul ei, in SUA, Ortodoxia cunoaste o vigoare si o raspandire extraordinara. Nu mai este un secret pentru nimeni ca SUA trec printr-o profunda criza culturala. Intr-adevar, civilizatia americana si-a pierdut ancora spirituala. Religia principala a SUA, protestantismul, s-a transformat drastic in ultimii 30-40 de ani. Dintr-o religie bibliocentrica ce punea accentul pe sacrificiul de sine si dreptate in numele lui Dumnezeu, a devenit in mare parte ceea ce se numeste the prosperity Gospel: "Asculta poruncile lui Dumnezeu si El te va imbogati". Vechii predicatori ca Billy Graham au fost inlocuiti de tipi precum Joel Osteen, care a cumparat un stadion de 64.000 de locuri si l-a transformat in biserica, o biserica unde aproape ca nu mai este pomenita biblia.
Popularitatea de care se bucura carti ca "Rugaciunea lui Jabez" este un exemplu graitor despre starea de cadere spirituala prin care trece America. In acest context, din ce in ce mai multi protestanti americani se convertesc la Ortodoxie. Unii regasesc credinta cea adevarata dupa ce au cunoscut modernismul si coruptia anglicanismului, saracia spirituala a protestantismului american si scandalurile care zguduie periodic catolicismul. Vreau sa subliniez ca majoritatea celor care se convertesc adopta Ortodoxia cu trup si suflet, iubesc traditia ei monastica si nu doresc in nici un fel ca Ortodoxia sa se schimbe. Regasesc acea ancora spirituala pierduta. Ascetismul Ortodox este un antidot impotriva consumismului american, ofera o atractie enorma pentru americani intrucat este un ascetism ce pune in valoare frumusetea lumii. Doar in Ortodoxie frumusetea si ascetismul nu sunt in contradictie, ci se sustin unul pe altul intr-o viziune iconica asupra lumii. Dupa ce-au ratacit prin alte credinte, acesti americani redescopera cu multa multumire o biserica condusa nu de o carte (Biblia) sau de o persoana umana (Papa), ci de insusi Iisus Hristos. Am intalnit multi dintre acesti ortodocsi. Fericirea de pe fetele fratilor mei americani, rugaciunile lor de recunostinta - recunostinta de a fi reintrat in Duhul dreptei credinte in Iisus Hristos, hotararea lor ferma de a nu schimba nimic din dogma si invatatura transmise de traditiile Ortodoxiei m-au ajutat sa ma intaresc in propria mea credinta.
Prabusirea unui mod de viata rezultat in urma a doua revolutii
- In Romania, toata lumea acum pare a fi preocupata de criza economica. Multi vad primele cauze ale declansarii acestui fenomen complex in slabiciunile economiei de tip american. Adica o economie excesiv speculativa sau, in termeni de bun-simt crestin, o economie bazata pe lacomia excesiva a capitalului multinational. Care sunt opiniile dvs. cu privire la acest fenomen?
- Criza mondiala actuala este una de sistem. Asistam la prabusirea unui mod de viata si productie rezultat in urma a doua revolutii. Pe de-o parte, revolutia culturala a "noii stangi", inceputa in anii 1960, care a produs un relativism generalizat, o societate fragmentata si distrugerea valorilor traditionale - deci, un libertarianism cultural -, iar pe de alta parte, un libertarianism economic sustinut de dreapta neoliberala, declansat prin decizia politica a Administratiei Reagan, urmata la scurt timp de conducerile altor mari economii dezvoltate, de a relaxa legile antimonopol. Odata ce mecanismul "dereglementarilor" s-a pus in miscare, el nu a mai putut fi oprit. Dreapta neoconilor (neoconservatorii) nu a facut decat sa continue in plan economic excesele din plan cultural ale stangii. Potrivit actualului "rege-filosof" al conservatorilor britanici, Phillip Blond, libertarianismul cultural si cel economic au avut o agenda comuna, ambele sustinand o ideologie liberala denaturata. Si nu numai o ideologie denaturata, cat mai ales o antropologie anticrestina. In locul persoanei, in sens crestin, care exista numai in comuniune cu celelalte persoane, unice, libere si responsabile, neoliberalismul a pus individul monadic condus doar de propriul interes egoist. Tarile occidentale dezvoltate nu au luat in considerare sfatul intelept al Papei Ioan Paul al II-lea, care le-a avertizat imediat dupa caderea Zidului Berlinului, in enciclica Centesimus Annus: "Tarile occidentale, la randul lor, risca sa vada in aceasta prabusire a comunismului o victorie unilaterala a propriului lor sistem, ceea ce le-ar impiedica sa opereze modificari necesare in acel sistem".
"Omul nou" european va da gres
- Poate Romania, dupa 20 de ani de cautari si ajustari - mai ales la modele europene , sa-si gaseasca o identitate care sa-i asigure un echilibru economic, social si cultural intr-un sistem mai larg, cum este cel al UE?
- UE nu poate oferi un model unic de dezvoltare intr-o Europa a natiunilor, unite intr-o comunitate de destin. Toate incercarile de amalgamare si pritocire a valorilor si populatiilor de pe batranul continent pentru a obtine un "om nou" european, pe modelul lui homo sovieticus, vor da gres. Vor destabiliza si mai mult echilibrele economice, sociale si culturale, deja fragilizate de criza economica, declinul demografic si imigrarile masive din afara Europei. Romania sa inceteze sa mai aplice modele din import, venite la pachet, si sa treaca de indata la elaborarea de practici economice si sociale "made in Romania", spre binele comun al romanilor si, deopotriva, al partenerilor nostri europeni.
- Am putea vorbi de un model romanesc pe care sa-l cladim, usor-usor, si-n plan economico-social in urmatorii ani pe drumul asezarii Romaniei in sistemul european? Un model care sa semene intrucatva cu cel al unor tari precum Spania, Italia si, de ce nu, Polonia?
- Noi nu avem de ce si nici nu am putea sa aplicam ad-litteram un model provenit din alte tari. Trebuie sa restauram, sa aducem la zi propriile noastre modele economice pe care le-am sters din memoria colectiva si in buna parte si din arhive. In cercurile conservatoare traditionale din Anglia si din SUA - ma gandesc in primul rand la ganditori si economisti catolici precum Stefano Zamagni, John Médaille, Thomas Storck, sau la anglicanul Phillip Blond - este redescoperit cu admiratie modelul distributist din Romania lui Ion Mihalache. In anii a20 marele ganditor englez G.K. Chesterton prezenta modelul romanesc drept un exemplu demn de urmat pentru intreaga Europa. Pana la expozitia dedicata istoriei cooperatiei din Romania, organizata de istoricul Emilia Corbu la Slobozia (expozitia este inca deschisa publicului), nu se stia mai nimic de dimensiunile si complexitatea sistemului economic distributist care a functionat in Romania dinainte de comunism.
Tara noastra a fost pusa pe butuci fiindca a urmat modele straine de firea romanului, de rostul crestin al vietii sale, modele prea putin adaptabile realitatilor social-economice de pe aceste meleaguri. Cum modelele importate s-au prabusit - chiar presedintele tarii a recunoscut-o in discursul recent de la Tusnad -, in zadar vom incerca sa le carpim cu petice "morale", keynesiene, etatiste etc. Observ ca in ultimul timp unii ar vrea sa vopseasca gardul economiei in culorile "crestin democratiei". Este o incercare de a "binecuvanta" crestineste coruptia, abuzul si cleptocratia de la noi. Sper ca Biserica Ortodoxa sa nu se lase amagita de aceste manevre politicianiste. Mantuitorul a spus: "Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haina veche, caci peticul acesta, ca umplutura, trage din haina si se face o ruptura si mai rea".
Un model economic pentru Romania
- Dupa cate ne-ati spus, lucrati la "un model economic pentru Romania, model in concordanta cu valorile noastre crestin-ortodoxe". Faceti o descriere succinta, pe intelesul tuturor, a acestui proiect. Singurul model care este cu adevarat in concordanta cu valorile crestin-ortodoxe este modelul distributist al "economiei civice", bazat pe antropologia crestina a persoanei, pe sustenabilitate, pe subsidiaritate, pe valorile omeniei, daruirii si iubirii crestine. Prin ce este el in concordanta cu valorile crestine?
- In primul rand, prin faptul ca urmareste respectarea demnitatii si autonomiei cetatenilor in toate laturile vietii sociale, de la alocatia pentru nou-nascuti pana la asigurarea unui venit drept. Celelalte modele economice promoveaza pe homo oeconomicus, care nu este o persoana, ci un mijloc, o "resursa umana", exploatat ca marfa sau ca sursa de profit. In al doilea rand, economia civica promoveaza dezvoltarea durabila si la scara umana, si nu un progres nesabuit, de dragul progresului; hiperindividualismul este inlocuit de personalism, in care interesul personal este urmarit cu responsabilitate si armonizat cu cel al comunitatii. Si, in al treilea rand, economia civica propune raspandirea larga a proprietatii productive sub forma unor entitati mici si mijlocii care functioneaza "in retea" sau in asociatie unele cu altele.
Numele de distributism, sub care mai este cunoscut modelul, nu inseamna "distribuirea bunastarii/bogatiei" din modelul socialist, ci distribuirea proprietatii productive (aici intra si cunostintele, si creditele ieftine destinate productiei). Nu este vorba numai de o schimbare de model economic, ci de o intreaga paradigma sociala si culturala. Modelul nu este "de import", desi a fost teoretizat, la inceputul secolului al XX-lea, de ganditorii catolici G.K. Chesterton si Hillaire Belloc. In trecutul nostru, distributismul a stat la baza economiei taranistilor lui Ion Mihalache, dar il regasim si in modurile populare de guvernare din traditia zemstovului rusesc, evocate de marele ganditor ortodox Alexandr Soljenitin si functioneaza cu succes, azi, in multe locuri de pe glob. Doua exemple concludente: cooperativele Mondragón din Tara Bascilor, cu cei 100.000 de proprietari-lucratori si 50 de ani de activitate incununata de succes, si economia civica a Emiliei-Romagna, unde 40% din PIB provine de la firmele care lucreaza in sistem partenerial si asociativ. Este o economie a libertatii si demnitatii umane. O economie a daruirii si fratietatii. O propunere ortodoxa de scoatere a Romaniei din criza.
- Domnule Ovidiu Hurduzeu, va multumesc foarte mult, dorindu-va mult succes, in continuare !
Drd. Stelian Gombos
Stelian Gombos
-
Inalt Prea Sfintitul Antonie Plamadeala, Mitropolit al Ardealului, Crisanei si Maramuresului
Publicat in : Interviuri
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.