Biserica a randuit urmatoarele perioade cand trebuie facut parastas:
La 3 zile dupa moarte (care coincide, de regula, cu ziua inmormantariii), in cistea Sfintei Treimi si a Invierii din morti a Mantuitorului a treia zi.
La 9 zile dupa moarte, "ca raposatul sa se invredniceasca de partasia cu cele 9 cete ingeresti si in amintirea ceasului al noualea, cand Domnul, inainte de a muri pe cruce, a fagaduit talharului raiul pe care ne rugam sa-l mosteneasca si mortii noastrii".
La 40 de zile (sau sase saptamani), in amintirea Inaltarii la cer a Domnului, care a avut loc la 40 de zile dupa Inviere, "pentru ca tot asa sa se inalte si sifletul raposatuluila cer".
La trei, sase si noua luni, in cinstea Sfintei Treimi
La un an, dupa exemplul crestinilor din vechime care in fiecare an praznuiau ziua mortii martirilor si a sfintilor, ca zi de nastere a lor pentru viata de dincolo.
In fiecare an, pana la 7 ani de la moarte, ultima pomenire anuala amintind de cele 7 zile ale creatiei.
Parastasele se fac de regula sambata
Sambata e ziua din cursul saptamanii inchinata pomenirii celor adormiti. Cuvantul Sambata (Sabat) inseamna odihna; e ziua in care Dumnezeu S-a odihnit dupa zidirea lumii si in care, deci, cerem si noi odihna celor raposati, dupa ostenelile si alergarea din aceasta viata (Sinaxarul la Sambata lasatului sec de carne, in "Triod") si pentru ca Sambata e ziua in care Mantuitorul a stat in mormant cu trupul, iar sufletul s-a pogorat la iad, ca sa elibereze din el pe toti dreptii cei din veac adormiti. Lucrul acesta ni-l amintesc si cantarile (stihirile) de la slujba Vecerniei si Utreniei sambetelor din Octoih, in care marim pe sfinti si ne rugam pentru raposati.
Pomelnicul - nu este nevoie si nici recomandat sa se adauge mentiunea "pomenirea de noua zile, 40 de zile, un an, sapte ani, etc."
La pomenirea de 40 de zile se obisnuieste sa se dea diferite lucruri - imbracaminte, incaltaminte, obiecte de uz casnic, sa se imparta farfurii cu mancare, cani sau pahare, si linguri sau furculite: sase, douasprezece, douazeci si patru. Randuielile bisericesti nu prevad nimic in aceasta privinta, fiecare poate da cat crede de cuviinta si cand poate.
Familia trebuie sa aiba grija ca raposatul sa fie pomenit cat mai mult cu putinta in cadrul Sfintei Liturghi.
Ce sunt "sarindarele"?
Cuvantul "sarindar", de la cuvantul grecesc sarantaria, inseamna pomenirea unui raposat sau a unui pomelnic intreg de raposati la 40 de Liturghii in sir, mai ales in primele 40 de zile de la moartea cuiva, precum ne indeamna sa facem Sf. Simion al Tesalonicului. Sarindarele se dau de obicei la Sfintirea unei biserici sau a unei fantani, cand vine preot nou in sat. Ele se numesc de obste, cand pomenirea se face la 40 de Liturghii, una dupa alta, si particulare, cand pomenirea se face la 40 de Liturghii razlete. La sfarsitul celor 40 de Liturghii se face parastas si se pomenesc raposatii tuturor credinciosilor care au dat pomelnice, ceea ce se numeste dezlegarea sau slobozirea sarindarelor.
Pomenirea celor adormiti la Sfanta Liturghie
La Proscomidie, credinciosii cer preotului sa scoata particele - miride - din prescura atat pentru cei vii cat si pentru cei adormiti. Ele sunt asezate pe Sfantul Disc, alaturi de partea care reprezinta pe Hristos cel rastignit - Agnet -, pentru ca dragostea lui Hristos cel jertfit Tatalui pentru neamul omenesc, sa se reverse si asupra noastra si a lor. Scotand aceste particele, preotul le rosteste numele. Pomenirea lor de catre preot indreptata spre Hristos, Il face si pe Hristos sa-i pomeneasca in fata Tatalui. La Proscomidie se pot pomeni toti cei care au murit nedespartiti de Biserica. Cei care au murit in dispret cunoscut fata de Dumnezeu, nu pot fi pomeniti.
Mosii de toamna, mosii de iarna si mosii de vara
Pe langa aceste zile de pomenire individuala a celor raposati, Biserica a stabilit zilele de pomenire generala a mortilor, si anume: sambata dinaintea duminicii lasatului de sec de carne sau a Infricosatei judecati, numita si Mosii de iarna si sambata dinaintea Pogorarii Duhului Sfant sau Mosii de vara, la care traditia a adaugat si Mosii de toamna (intre 26 octombrie si 8 noiembrie), ziua de sase august, Pastele blajinilor (luni si marti dupa Duminica Tomei) si Joia Inaltarii, in special pentru eroi, ca si ziua hramului bisericii.
Adrian Cocosila
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.