
Autobiografie - M-am născut în comuna Valea-Bradului raionul Brad, regiunea Hunedoara, după spusele mamei mele, în vinereii de Florii, din anul 1903, când în calendar este pomenii cuviosul Ilarion cel Nou. Dacă data aceasta e cea adevărat;! atunci, atât matricola stării civile din Brad care arată data naşterii mele la 13 Aprilie (stilul nou), cât şi matricola botezaţilor parohiei Valea-Bradului care fără să precizeze data naşterii mele arată ca zi a botezului meu data de 31 Martie, 1903 (stil vechi), sunt greşite.
Tatăl meu, născut în Ciuruleasa Abrudului a fost preot (decedat la 21 ianuarie 1920, în vârstă de 62 ani), iar mama mea, Marta, s-a născut în Valea-Bradului şi a decedat în 1952, în vârstă de 86 ani. Am fost la părinţi 9 copii (al zecelea: Gheorghe, cel mai mare, a murit în vârstă de 6 ani la Ciruleasa), 6 feciori şi trei fete: 1. Ioan, doctor în Teologie, fost preot în Pecica şi duhovnic al Internatului Facultăţii de Teologie din Bucureşti, mort în bombardamentul aviaţiei engleze asupra Bucureştilor la 4 Aprilie 1944 şi îngropat într-o groapă comună, fără ştirea noastră, în cimitirul protestant Ghiuleşti; 2. Victor (n. în 1892) e profesor de matematici în Oradea şi Arad, licenţiat în matematici şi doctor în Drept; 3. Maria e soţia preotului Miron Popovici din 242 Mihăleni (raion Brad); 4. Aurelia, măritată cu meseriaşul Ilie Paicu din Brad, amândoi sunt decedaţi; 5. Miron, Doctor în Drept a fost avocat în Pecica şi în Arad, acum e pensionar în Arad; 6. Elisabeta a fost căsătorită cu Cornel Grozescu fost comisar de poliţie; 7. Eu, Ilarion-Virgil; 8. Gheorghe, licenţiat în Drept, a decedat la Odesa în 21 octombrie 1941 ca maior magistrat; 9. Traian, profesor de muzică în Dumbrăveni, Arad şi Cluj.
Cel dintâi învăţător al meu în şcoala confesională primară din Valea Bradului, clasa I, a fost Vaier Demian, fiul protopopului Vasile Demian din Brad. Apoi învăţătorul Petru
Mateş din Valea-Bradului, fiul cantorului Ioan Mateş.
In toamna anului 1914, când a început întâiul război mondial, m-am înscris la Gimnaziul ortodox român din Brad şi l-am terminat între anii 1914-1918. Am avut de profesori pe Dr. Ioan Radu, Vasile Boncu, Ioan Cheri, Vasile Stoia, Ştefan Albu şi Dr. Pavel Oprişa, cel mai iubit şi mai respectat. în toamna anului 1918 m-am înscris
pe clasa a V-a la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov unde am urmat cursurile până la Crăciun. Unindu-se atunci Ardealul cu Ţara-Mamă (Vechiul Regat), m-am întors
la Brad unde s-a deschis pentru întâia oară clasa a V-a la liceul „Avram Iancu”. La Brad am isprăvit şi clasa a Vl-a de liceu, clasele VII-VIII, precum şi bacalaureatul le-am făcut la liceul „Moise Nicoară” din Arad (la Brad numai în anii următori s-au deschis clasa VII-VIII).
In toamna anului 1922 m-am înscris la Academia de Teologie „Andreiană” din Sibiu, pe care am absolvit-o în iunie 1926. Aşa au dorit părinţii şi aşa am dorit şi eu: să studiez Teologia şi să mă fac preot. Aşa se explică şi continuarea studiilor, pentru îmbogăţirea cunoştinţelor, mai întâi la Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj (1927-1929) până în preajma licenţei, cu subiectul „Arta poetică a lui Horaţiu”, apoi la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1930-1932) unde mi-am luat licenţa cu subiectul „Mântuirea din punct de vedere ortodox, catolic şi protestant”, în toamna anului 1932, apoi între 1927-29, pentru examenul de doctorat în teologie pe care l-am
luat „Cum laude” (9), în toamna anului 1939, cu subiectul tipărit: „Pocăinţa, studiu de documentare teologică şi psihologică” (Editura Arhiedecezana-Sibiu). 7 De la 15
Ianuarie 1927-31 August 1927 am funcţionat ca profesor suplinitor la Liceul „Avram Iancu” din Brad. Am suplinit ore la Latină, Fizică şi Psihologie. La 23 Iulie 1927 am cununat în biserica din Crişcior, cu Valeria, fiica învăţătorului Confesional şi apoi notar comunal din Crişcior: Ioan Faur şi Elisabeta, născută Toda.
Intre 25-26 Iulie 1927 am fost hirotonit diacon şi preot duhovnic de către mitropolitul Dr. Nicolae Bălan, în capela Mitropoliei, din Sibiu.
In 6 August 1927 am fost instalat preot în comuna mea natală: Valea-Bradului, unde am slujit poporenii mei până la 31 August 1930, când m-am mutat prin alegere, ca preot în Arad, cartierul Şega. Aici am păstorit până în 1939 iunie 1, când am fost mutat ca paroh în Arad-centru, unde am servit până la 31 Martie 1941.
In anul şcolar 1937-1938 am fost profesor suplinitor la catedra de Dogmatică de la Academia de Teologie din Cluj. în anii şcolari 1938-1948 am fost profesor de Teologie Dogmatică, Apologetică, Mistică (în câţiva ani am predat şi Morala şi Omiletica practică) la Academia de Teologie din Arad. Intre 1 Iulie 1947 şi 31 Decembrie 1948 am fost rector al Academiei de Teologie din Arad, când Academia s-a desfiinţat prin legea învăţământului şi contopită cu cea din Cluj.
Intre 7.III.-20.VIII.1945 am fost internat în lagărul de deţinuţi politici de la Caracal. între 6.1.1949 - 6.1.1950 am fost deţinut şi condamnat „pentru nedenunţare”; întemniţat în Arad, Timişoara şi Aiud. Am fost scos din învăţământul teologic şi din bugetul statului „pentru atitudine nedemocratică”(?!). Am rămas preot al Catedralei şi al bisericii revenite din Arad, recunoscut iarăşi în buget cu 1 Martie 1952, şi redactor al calendarului eparhial (îndrumător) din 1951 până în 1956 (inclusiv). 3-4.IX, 1952 - o nouă deţinere, în total - trei percheziţii domiciliare şi trei arestări.
Am redactat „Calea Mântuirii” în 1935 (20 numere) şi în 1943-1947 şi Biserica şi Şcoala în 1939 (VI) - 1947, când s-au sistat. Am colaborat la: „Telegraful Român” (Sibiu), „Revista Teologică” (Sibiu), „Viaţa Ilustrată” (Sibiu-Cluj), „Duh şi Adevăr” (Timişoara), „Lumina Satelor” (Sibiu) şi la ziarele din Arad.
Lucrări tipărite Broşuri de popularizare: Beţia, Arad 1931; Icoane alese din viaţa Ortodoxiei Arad 1933; Drumul Crucii în colaborare cu preot F. Codreanu, trei ediţii, culegeri de rugăciuni şi cântări pentru creştinii care merg la mănăstire, două ediţii; Catehism creştin ortodox - până în 1958 în patru ediţii (43.000 exemplare), Sfintele Taine, Sibiu 1946; Biserica - împărăţia lui Dumnezeu, Sibiu 1947 (tipări tă dar confiscată, neavând se pare aprobarea cenzurii), Calendarele cu tâlcuirea Sărbătorilor 1951-1956 - gata de tipar: Despre eretici şi eresuri; Parabolele Mântuitorului.
Studii şi lucrări omiletice Convertirea creştină, Sibiu 1935; Critica bisericii Baptiste, Sibiu 1937; Dumnezeu şi sufletul in poezia română contemporană, Cluj 1937; Teologie şi preoţie, Arad 1939; Pocăinţa (teză de doctorat în teologie), Sibiu 1939; Paisie şi Paisianismul, Cluj 1940; Duhul adevărului, lucrare premiată de Academia Română, două caiete, Arad 1943 şi Religia iubirii, Arad 1946.
Pentru cultul divin Antologhion, Arad 1946 (10.000 exemplare); Carte de rugăciuni, Arad 1945 - în 50.000 de exemplare (în colaborare cu preot F. Codreanu).
Pentru catehizare am iniţiat şi am redactat, împreună cu preoţii: F. Codreanu, V. Mihuţui, P. Bogdan, D. Tudor şi C Mureşan, Programa analitică a religiei în şcoala primată şi pe baza ei, aprobată de Episcopul Andrei Magieru, s-au tipărit manualele de religie pentru elevii şcolilor primare, cl. I - VII, Arad 1940.
Pentru viitor, dacă-mi ajută Dumnezeu în pregătire: Spre Tabor, colecţia de predici în patru volume: Pregătirea, Curăţirea, Luminarea şi Desăvârşirea ; Religia şi cultura; şi
cu voia lui Dumnezeu: Calendarul Bisericii cu Vieţile Sfinţilor. Iar dacă va mai rămâne timp, o nouă ediţie pentru Duhul Adevărului şi pentru Religia Iubirii.
Preot Ilarion Felea, Arad, mai - iunie 1958.
Notă Părintele Ilarion V. Felea a murit martirizat în închisoarea Aiud, în anul 1961, 18 septembrie.
Text preluat din cartea "Cuvantari la vietile sfintilor", vol 1, Fundatia Justin Parvu
Cumpara cartea "Cuvantari la vietile sfintilor, vol 1"
1 Lucrarea Spre Tabor, în patru volume, a văzut lumina tiparului abia în 2007, prin bunăvoinţa fiului acestuia, loan Felea.
2 Extras din Jurnalul Părintelui Ilarion Felea, aflat în manuscris.
-
Parintele Ilarion Felea
Publicat in : Parinti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.