Era un sfant care avea o ocupatie simpatica. Il tot intreba pe Dumnezeu: Doamne, dar acum la ce masura am ajuns eu, cu cine ma aseman?. Era precum copiii, si-si permitea lucrul asta, si Dumnezeu ii spunea de fiecare data. Odata, la intrebarea Sfantului, Dumnezeu ii raspunde: “Acum esti ca cimpoierul din satul cutare”. Atunci Sfantul merge in satul cutare si-l gaseste pe cimpoier, si-i zice:
- Ia, zi-mi tu ce faci?
- Ce sa fac, uite am cimpoiul asta si ma duc la nunti si cant si ma hranesc din cimpoi.
- Tu trebuie sa mai faci ceva, n-ai mai facut si altceva in viata asta?
- Nu stiu sa fi facut ceva vreodata.
Zice: hai, hai, poate ti-aduci aminte, Dumnezeu m-o trimis pe mine ca sa-mi descoperi faptele tale bune.
- Eu atata stiu, am fost talhar mare, cu multe rautati, dar odata, cand am prins noi o fata si prietenii meu vroiau sa o violeze, eu am luat-o si am fugit cu ea si am dus-o in oras si i-am dat drumul. Si a mai fost odata, ca am vazut o femeie plangand, a carei barbat avea multe datorii si trebuia s-o vanda si pe ea si pe copii, ca avea sa dea 300 de galbeni. Si am vazut-o asa tanguindu-se si i-am dat acesti bani, ca tocmai ii furasem de la cineva. Alta fapta n-am facut.
Si atunci, batranul ii spune:
- Mai, tu stai aici cu cimpoiul tau si eu sunt unul dintre oamenii mari inaintea lui Dumnezeu si in pustia asta toti ma numesc Avva, dar Dumnezeu mi-a descoperit ca tu esti de o masura cu mine. Si s-a dus cimpoierul in pustie cu Sfantul si a devenit si el Avva.
.
Pe aceeaşi temă
-
Asemanarea cu Dumnezeu
Publicat in : Religie -
Transfigurarea crestinului prin lucrarea harului Sfantului Duh
Publicat in : Dogma -
Casatoria - Taina a daruirii si a desavarsirii persoanei
Publicat in : Morala
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.