Într-o mănăstire, un frate a fost acuzat pe nedrept de desfrânare şi acesta a venit la avva Antonie. Fraţii de la mănăstire au venit să-l cheme înapoi, dar l-au acuzat şi acolo. Iar el se apăra: "Nimic de acest fel nu am făcut“. Din întâmplare, se găsea acolo avva Pafnutie, zis Kefala, şi le-a spus următoarea pildă: „Am văzut pe malul râului un om băgat în noroi până la genunchi şi venind unii să-i dea mâna, l-au afundat până în gât". Atunci avva Antonie a zis despre avva Pafnutie: "Iată un om adevărat, care poate să vindece şi să mântuiască suflete".
-
Despre iubirea aproapelui
Publicat in : Predici de duminica -
Iubirea aproapelui
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Iubirea aproapelui
Publicat in : Credinta -
Samarineanul milostiv sau despre iubirea aproapelui
Publicat in : Duminica a 25-a dupa Rusalii
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.