Odata, o fata a ramas fara vedere, iar socul trait a indepartat-o de tot ceea ce stia, ajungand singuratica. Numai un baiat s-a apropiat de ea si a reusit sa ii castige atentia si inima. Cei doi isi petreceau alaturi cea mai mare parte din timp. Intr-o zi, tanara ii spuse celui drag:
- Tot ce-mi doresc mai mult pe lumea asta e sa pot vedea iar soarele, luna, natura, oamenii. Vreau sa vad chipul tau… Nu stiam ce dar minunat ne-a dat Cel de Sus cand ne-a harazit miracolul privirii…
Dupa o vreme, baiatul indragostit se hotari sa ceara mana iubitei.
- Vrei sa te casatoresti cu mine?
Tacerea era apasatoare, iar tristetea plutea în aer. Cu tremur in glas, fata ii raspunse:
- Nu ma voi casatori daca nu pot vedea… Nu ma voi putea descurca pentru amandoi si nu vreau sa-ti devin povara…
La ceva timp, doctorul o chema la spital pentru a-i da vestea cea buna. Transplantul de cornee se putea face foarte curand. Aparuse un donator. Fericirea a fost imensa si, dupa operatie, primul care a vrut sa o vada a fost iubitul sau. Dar acesta era si el … nevazator. Scuturandu-se parca de o povara, ea spuse:
- Nu ma pot casatori cu un orb.
Tanara s-a intors sa plece. Inainte sa dispara sunetul pasilor ei, baiatul i-a soptit:
- Sa ai grija, te rog de ochii mei!
Aboneaza-te la newsletter Retete de post
-
alin zapartanPostat la 2011-02-13 12:49
@Catalina .. imi place mult cum ai formulat adevarul despre viata plina de recunostinta in care ar trebui sa credem si sa traim.
o materializare a pildei frumos povestite mai sus, am gasit un video frumos cu o linie melodica pe masura pe care va invit sa il urmariti. O duminica frumoasa.
http://www.youtube.com/watch?v=vZAEBUTRZPo
-
georgeta schiopuPostat la 2011-01-16 19:51
Foarte potrivita aceasta pilda,astazi in Duminica leprosilor,pericopa care ne aminteste de (ne)recunostinta.Imi amintesc de o povestioara care vorbeste despre agapa la care Tatal a invitat toate virtutile.Era veselie mare,toate se imbratisoau bucuroase de revedere,doar doua stateau retrase si spate in spate.<Voi nu va cunoasteti ?> intreaba Tatal .<Nu > ,spuse una dintre ele.<Atunci faceti cunostiinta : Binefacerea si Recunostinta >.
-
Pintilie VioricaPostat la 2010-11-14 16:28
da...cît de nemulţumitori suntem în Faţa lui Dumnezeu?oare avînd un corp întreg, sănătate,şi încă şi credinţă tare, oare nu-i un Dar mare de la Bunul Dumnezeu? în această istorioară, am atras atenţia la acea domnişoară oarbă, care a rămas nemulţumitoare lui Dumnezeu...chear dacă nici nu afla vreo dată , că aceşti ochi i-au fost dăruiţi de acest tînăr, care o iubea nespus de mult,recăpătînd ea vederea, cred eu, că era bine să accepte căsătoria cu acel tînăr, ci nu să-i vorbească, că nu se căsătoreşte cu un orb...iată nemulţumirea omului cître Dumnezeu? şi nu mi-aş dori să fim nemulţumitori, ci să-i iubim pe cei din jurul nostru aşa cum sunt, deoarece doar Bunul Dumnezeu ni-i trimite pentru mersul nostru drept în această viaţă pămîntească.Doamne ajutăne să ne iubim aşa cum suntem,,,
-
Catalina Alexandra RadianPostat la 2010-10-04 15:48
Asa este si cu mintea omeneasca care lucreaza aproape
intodeauna cand starea noastra se schimba. Numai cativa dintre noi ne reamintim cum viata noastra a fost inainte, si cine a fost alaturi de noi in cele mai dureroase situatii.
Viata este un cadou!
Inainte sa spui cuiva un cuvant rau, gandeste-te la cineva care nu poate sa vorbeasca.
Inainte sa spui ca mancarea nu este gustoasa, gandeste-te la cineva care nu are ce sa manance.
Inainte sa judeci prietenul/prietena, sotul/sotia, gandeste-te la cineva care plange la Dumnezeu pentru o companie.
Inainte sa te plangi despre viata, gandeste-te la
cineva care a plecat de tanar de pe acest pamant.
Inainte sa te plangi de copii, gandeste-te la cineva care
ar dori sa aiba copii.
Inainte sa te plangi de cineva ca nu ti-a curatat casa sau
nu a maturat-o, gandeste-te la oamenii care traiesc pe strada.
Inainte sa te plangi de distanta parcursa cu masina,
gandeste-te la cineva care merge pe jos aceeasi distanta.
Si cand tu esti obosit si te plangi de serviciu,
gandeste-te la someri, la cei care ar dori sa aiba un loc de munca.
Inainte sa arati cu degetul si sa condamni pe cineva,
adu-ti aminte ca nimeni dintre noi nu este fara pacat si noi toti trebuie sa raspundem in fata Facatorului nostru.
Si cand ganduri depresive te doboara, pune un zambet pe
fata si multumeste-i lui Dumnezeu ca esti in viata! Amin!
-
Rodica MurariuPostat la 2010-10-04 14:38
E un exemplu coplesitor de iubire, sacrificiu si neputinta de a raspunde unei astfel de iubiri dezinteresate.Pe de alta parte,de multe ori ne consideram saraci, nesocotind darurile pe care ni le-a facut Dumnezeu- sanatatea, integritatea trupului -si doar cand ne pierdem o capacitate pe care am avut-o sau cand ii vedem pe semenii nostri intr-o astfel de situatie,ne dam seama cu adevarat de cat de bun si darnic este Dumnezeu cu noi.Sa-I fim recunoscatori pentru toate darurile Sale si sa nu-i uitam pe cei care sunt lipsiti, din diferite pricini.
-
ecaterina cotrauPostat la 2010-10-04 10:30
"Fa bine si asteapta rau."
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.