Imparatul mustelor este un film cu copii, insa despre si pentru oameni mari. Este un film despre Abel si Cain. Este un film despre rezistenta si slabiciune. Este un film despre dreapta intelegere si inselare. Este un film asemanator unei parabole biblice, in care insa Fiul Risipitor, plecat pe cont propriu, nu isi mai vine "in fire". Pot spune ca "Imparatul mustelor" este un film cu noi, despre noi si pentru noi.
William Golding (1911-1993) s-a dedicat exclusiv scrisului abia la cincizeci de ani. Experienta razboiului avea sa-l marcheze profund, interzicandu-i sa mai vada in om o fiinta inocenta; pentru el, pana si copiii poarta in suflet germenele raului, dupa cum se va vedea in primul sau roman - "Imparatul Mustelor" - aparut in anul 1954. Scriitorul va mai scrie alte 11 romane si doua volume de eseuri, inspirate, toate, din aceeasi tema.
Renumita carte "Imparatul mustelor", pentru care autorul a primit si un premiu Nobel, a fost vazuta ca: "Un roman exceptional, care surprinde intreg universul uman, in aventura unor copii, pe o insula de corali." (E.M. Forster) "O poveste atemporala, asemenea unui mit." (Malcolm Bradbury).
Pentru prima data, cartea "Imparatul mustelor" constituie subiectul unui film, semnat de Peter Brook, in anul 1963. Regizorul american Harry Hook este cel care va ecraniza pentru a doua oara cartea, in anul 1990. Filmul lui Hook ii are in distributie pe actorii: Balthazar Getty (Ralph), Chris Furrh (Jack), Danuel Pipoly (Piggy), Gary Rule (Roger) si Badgett Dale (Simon).
"Imparatul mustelor", un titlu prezent in Sfanta Scriptura
Titlul cartii trimite spre lumea veche a idolilor. Beelzebub este unul dintre cei mai cunoscuti zei (idoli) ai lumii vechi. Numele acestuia este alcatuit din doua cuvinte ebraice, anume "ba''''al" (stapan) si "zebub" (musca). Traducandu-se prin "Stapanul lui Zebub", numele acestuia a fost adesea folosit ca "Imparatul mustelor". Acest "imparat" este evident ca il desemneaza pe diavol, care se vrea puternic, in pofida starii de cadere ireversibila, in care a ajuns.
Acest nume de demon apare pentru prima data, in Sfanta Scriptura, in Vechiul Testament. Astfel, regele Ohazia al Israelui, ranindu-se, dupa ce a cazut dintr-un foisor, trimite niste mesageri pentru a-l intreba pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului, cand se va vindeca. Sfantul Ilie este trimis de Domnul, spre a mustra si a pedepsi necredinta regelui.
"Ohozia, cazand printre gratiile foisorului sau cel din Samaria, s-a imbolnavit si a trimis soli si le-a zis: "Duceti-va si intrebati pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului: Ma voi insanatosi eu oare din boala aceasta?" si acestia s-au dus sa intrebe. Atunci, ingerul Domnului a zis catre Ilie Tesviteanul: "Scoala si iesi inaintea trimisilor regelui Samariei si le spune: Au doara in Israel nu este Dumnezeu, de va duceti sa intrebati pe Baal-Zebub, dumnezeul Ecronului? De aceea asa zice Domnul: Din patul in care te-ai suit, nu te vei mai cobora, ci vei muri." Si s-a dus Ilie si le-a spus" (IV Regi 1, 1-4).
Beelzebul (Baal-Zebub) apare si in Noul Testament, ca nume alternativ pentru "Satana". "Fariseii insa, ziceau: Acesta nu scoate pe demoni decat cu Beelzebul, capetenia demonilor. Cunoscand gandurile lor, Iisus le-a zis: Orice imparatie care se dezbina in sine se pustieste, orice cetate sau casa care se dezbina in sine nu va dainui. Daca satana scoate pe satana, s-a dezbinat in sine; dar atunci cum va dainui imparatia lui? Si daca Eu scot pe demoni cu Beelzebul, feciorii vostri cu cine ii scot? De aceea, ei va vor fi judecatori. Iar daca Eu cu Duhul lui Dumnezeu scot pe demoni, iata a ajuns la voi Imparatia lui Dumnezeu" (Matei 12, 24-28).
Johann Weyer, un renumit ocultist din secolulul al XVI-lea, spune ca "Beelzebub" a condus o revolta de succes impotriva lui Satan, fiind locotenentul sef al lui Lucifer, imparatul Iadului. La randul sau, Sebastien Michaelis, un exorcist din scolul al XVII-lea, il plasa pe "Beelzebub" in randul a trei ingeri cazuti, alaturi de Lucifer si de Leviatan.
"Imparatul mustelor", un film despre starea lumii
In drum spre casa, un avion ce aducea copiii dintr-o tabara militara de vara, se prabuseste. Astfel, un grup de elevi englezi, 25 la numar, supravietuitori ai accidentului aviatic, ajung pe o insula pustie, undeva in Oceanul Pacific.
In asteptarea salvatorilor, ceea ce ar fi putut ajunge o adevara aventura, departe de lumea adultilor si de patimile acestora, se transforma intr-o stare conflictuala puternica, in care copilaria este biruita de mandrie si de setea de putere. Astfel, libertatea absoluta se arata a nu fi cea mai buna cale spre o lume mai buna.
Ralph, unul dintre copiii mai mari, dintr-o dorinta de organizare naturala, propune solutii in vederea supravietuirii, pana la venirea salvatorilor: face un adapost, organizeaza grupuri pentru aducerea de hrana si aprinde un foc, in varful dealului. Ralph il numeste pe Jack drept lider al grupului de vanatoare. Unii se ocupa cu vanatoarea, in timp ce altii tin aprins focul, pentru ca fumul sa poata fi vazut de la mare departare.
Asigurarea hranei si a unui adapost nu vor fi problemele cele mai stringente care ii vor preocupa pe supravietuitori. Astfel, copiii trec prin nevoi sociale reale, lucru ce duce la impunerea unor reguli. Regulile implica insa puterea, iar puterea imparte intodeauna pe oameni, in tari si slabi.
Intr-o zi insa, pe cand vanatorii trebuiau sa se ingrijeasca de foc, un vapor trece prin apropiere, iar Ralph si Piggy constata ca focul se stinsese si vaporul trecuse mai departe. Ralph, suparat pe inconstienta celor plecati la vanatoare, ii cearta in fata tuturor. Bucuria prinderii primului porc salbatic ii face insa pe vanatori sa nu mai ia aminte la nimic.
Astfel, setea de putere a lui Jack il va indeamna pe acesta sa instige la revolta, pentru a-si creea propriul sau "trib", preocupat numai de vanatoare. Copiii se vor grupa, in functie de nevoile lor sufletesti, in jurul celor doi: Ralph, un lider civilizat si matur, si Jack, un instigator si un revoltat impotriva oricarei ordini.
In vreme ce Ralph va face tot ce ii sta in putere, pentru supravietuirea tuturor, Jack se va izola de grup, facand orice pentru supravietuirea "tribului" sau. Jack il inchipuie pe omul salbatic, orbit de instinctele primare de supravietuire, in vreme ce Ralph il inchipuie pe omul evoluat, scopul lui ramanand, pana la sfarsit, salvarea copiilor si plecarea de pe insula (intoarcerea acasa).
Intre copii incepe sa circule zvonul despre un monstru care locuieste pe insula. "Monstrul" insa era un parasutist aterizat pe insula (in carte) sau un alt naufragiat, retras intr-o pestera (in film). Spaima declansata de povestile spuse de cei mici, cum ca in padure s-ar afla o fiara cumplita, numita de ei "Fiara" sau "Imparatul mustelor", devine pretextul vanatorii si al domniei prin teroare a lui Jack.
Jack isi formeaza repede un alt "trib", unde atrage din ce in ce mai multi simpatizanti, promitandu-le hrana, distractie si protectie impotriva bestiei. Grupul condus de Jack devine din ce in ce mai salbatic, copiii pictandu-se pe fata, in chip de razboinici, in timp ce grupul lui Ralph este concentrat asupra mentinerii focului pentru a se salva.
Treptat, unii copii ajung sa scoata din ei tot ceea ce este mai rau in firea umana, incepand cu mandria si setea de putere si incheind cu ura si crima. Astfel, constiinta este anulata, nevoia de supravietuire si setea de putere intunecand lumina mintii naturale. Singurii ramasi normali par a fi Ralph, conducatorul cu simt de raspundere, si Piggy, un copil dezavantajat de aspectul fizic (obez), insa cu o minte perfect lucida.
Desfasurarea acestor evenimente, pe insula pustie, trimite direct spre modul, uneori atat de absurd, in care se comporta oamenii, in fata unor situatii limita, ce ajunge sa influenteze covarsitor perspectiva lor asupra lumii.
Conflictul dintre normalitate si salbaticie, dintre dragoste si ura, dintre altruism si egoism, dintre ordine si haos, dintre lege si anarhie, se va rezolva abia la sfarsit, cand toate se vor lamuri.
Teodor Danalache
Filme Crestine
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.