Importanţa faptului de a avea un tract digestiv sănătos nu poate fi subestimată. Noi percepem senzaţii provenite de la funcţiile corporale, starea de sănătate, nivelul de energie, nivelul de stres şi starea noastră de spirit. Cum se întâmplă acest lucru? Inţelegerea proceselor neurale din organism care ne spun cum ne simţim este un domeniu de studiu intens. Unul dintre modurile în care corpul nostru transmite semnale prin reţeaua sa complicată de hormoni şi neurotransmiţători este prin crearea unor conexiuni speciale între diversele sisteme fiziologice.
Un număr tot mai mare de studii din ultimii ani, graţie descoperirilor din neuroştiinţă şi unor oameni precum Emeran Mayer de la Şcoala de Medicină UCLA, a demonstrat existenţa unei interconexiuni între creier şi sistemul digestiv. Este de-a dreptul remarcabil - această legătură este atât de extraordinar de complexă, încât intestinele pot fi considerate cel mai mare organ senzorial al corpului. Michael Gershon, expert în domeniul nou-apărut al neurogastroenterologiei şi autorul cărţii The Second Brain, apărută în 1998, consideră că intestinele reprezintă într-adevăr un al doilea creier al nostru, ale cărui capacităţi depăşesc cu mult funcţia de deplasare a alimentelor prin colon şi de eliminare a reziduurilor. Iată esenţa: mai întâi, intestinul trimite informaţii spre creier prin nervul vag şi aşa-numiţii nervi spinali aferenţi. Scopul acestei transmisii este să ofere informaţii unei ierarhii de bucle reflexe situate la diverse niveluri ale sistemului nervos central, printre care măduva spinării, trunchiul cerebral, hipotalamusul şi o zonă specială din creier numită cortex interoceptiv primar. In acest fel, creierul primeşte informaţii despre ce se petrece în intestin. La rândul său, sistemul nervos central trimite informaţii înapoi spre intestine, pentru a le asigura funcţionarea optimă în timpul somnului, al postului şi al digestiei. La urma urmei, în absenţa acestei comunicări bidirecţionale, n-ar fi posibil controlul alimentaţiei şi al digestiei.
Cu adevărat uluitor este faptul că intestinele dispun de propria mini- reţea care le permite să-i răspundă creierului şi să-i semnaleze când ceva nu e în regulă. Acest proces asigură faptul că intestinele sunt întotdeauna bine coordonate cu starea dumneavoastră generală. In afara semnalelor nervoase, intestinele emit şi semnale hormonale care ajung la creier direct sau prin stimularea nervilor senzoriali. De exemplu, anumiţi hormoni din intestine pot transmite senzaţia de saţietate şi de foame.
Similar, atunci când intestinele sunt afectate de o inflamaţie, ele declanşează funcţii cerebrale precum durere, oboseală, somn prelungit şi senzaţia de rău. Altfel spus, dacă suferiţi de o boală sau o infecţie care vă afectează intestinele, felul în care vă simţiţi se bazează în mare măsură pe influenţa intestinelor asupra creierului şi poate avea chiar un impact asupra modului de gândire, a gradului de durere, a somnului şi a nivelului de energie.
Deoarece intestinele trimit o cantitate enormă de informaţii către o zonă a creierului răspunzătoare de autoconştientizare şi de starea de bine, e posibil ca sănătatea lor să joace un rol mult mai important în percepţia sănătăţii decât ne imaginăm. De pildă, senzaţia de disconfort abdominal - un nod sau „fluturi în stomac" - pe care o avem atunci când suntem îngrijoraţi, speriaţi sau supăraţi este depozitată intr-un tip aparte de memorie, numită „hartă corporală", care ne poate influenţa ulterior deciziile în situaţii similare.
Atunci n-ar trebui să ne mire că îmbunătăţirea relaţiei dintre creier şi intestine ne poate ameliora starea generală de sănătate şi dispoziţia. Cercetătorii acestei conexiuni între creier şi intestine menţionează că alimentele sănătoase, sărace în grăsimi şi zaharuri rafinate, bogate în fibre naturale, cu un conţinut caloric redus şi repartizate sub forma mai multor porţii mici pe parcursul zilei, ar trebui să stimuleze echilibrul natural pe care vrea să-l menţină corpul nostru. Pe de altă parte, o masă copioasă, bogată în grăsimi şi în calorii, mai ales dacă e luată seara târziu, când sistemul digestiv ar trebui să se odihnească, poate cauza tulburări intestinale şi, ca urmare, senzaţii de disconfort.
Putem avea intestine mai sănătoase? Aceste studii sunt încă la început, dar descoperirile de până acum sunt fascinante. Dacă devenim mai conştienţi de senzaţiile plăcute din abdomen şi învăţăm să privim senzaţiile negative ocazionale, precum balonarea, durerea abdominală şi disconfortul, drept ceva normal şi nu ca pe o problemă severă, e posibil ca în timp să nu mai simţim disconfortul respectiv. Poate că sună abstract şi e greu de înţeles, dar ce vreau să spun este că legătura dintre creier şi intestine este reală şi mai tulburătoare decât am fi crezut vreodată. Aceste informaţii ne spun că este esenţial să avem un intestin cât mai sănătos posibil, prin alimentaţie şi alegerea unui stil de viaţă potrivit. Acest lucru are un impact mai mare decât ne-am putea imagina asupra emoţiilor, stării de bine şi senzaţiilor noastre.
Deloc surprinzător, ultimele cercetări au aruncat totodată mai multă lumină asupra felului în care ne influenţează sănătatea bacteriile din intestine şi faptului că administrarea anumitor probiotice pentru a sprijini bacteriile benefice din intestine poate avea o influenţă pozitivă asupra răspunsurilor sistemului de stres al organismului, mai ales în ce priveşte sensibilitatea la durere, inflamaţiile intestinale şi reglarea emoţiilor. In prezent, cercetătorii explorează rolul pe care l-ar putea juca anumite tulpini de bacterii intestinale în obezitate, tulburări gastrointestinale inflamatorii şi funcţionale, durere cronică, autism şi depresie. De asemenea, examinează impactul pe care-l au aceste bacterii asupra emoţiilor noastre. Poate că într-o zi vom descoperi că o anumită tulpină de bacterii din intestine poate prezice dacă cineva este în general fericit şi optimist sau pesimist şi urâcios.
Inţelegerea conexiunii dintre intestine şi starea generală de sănătate ne poate ajuta să apreciem mai bine alegerile pe care le facem şi presiunile cu care ne confruntăm în viaţa de zi cu zi. Unele dintre acestea nu sunt neapărat psihologice sau legate de stres. O parte a presiunilor cele mai prezente în viaţa noastră, pe care le înfruntăm zilnic şi care pot avea consecinţe nebănuite asupra stării noastre de sănătate pe termen lung provin literalmente de sub picioarele noastre.
DR. DAVID B. AGUS
Sfarsitul bolilor, Editura Curtea Veche
Cumpara cartea "Sfarsitul bolilor"
Mâncaţi sănătos. Luaţi-vă nutrienţii - inclusiv vitaminele şi mineralele naturale - din alimente integrale, „adevărate", cât mai apropiate de natură. Nu vă încredeţi în ce scoateţi din blender, storcător sau borcane de sticlă. Preferaţi fructele şi legumele congelate sau pe cele „proaspete, congelate pe loc", în locul celor care la multe supermarketuri se vând drept produse proaspete. E greu să sintetizăm recomandările nutriţionale, dar iată o listă de sugestii generale. Mai important este să înţelegeţi natura complexă a nutriţiei, însă listele pot fi instrumente utile:
1. Moderaţie.
2. Adoptaţi un program regulat de alimentaţie - nu contează câte mese luaţi pe zi, ci să fie la ore fixe. Nu luaţi gustări între mese. (Veţi învăţa în curând despre importanţa menţinerii unui orar strict.)
3. Mâncaţi peşte oceanic de cel puţin trei ori pe săptămână (somon, sardele, ton, păstrăv-curcubeu, anşoa, hering, Hippoglossus, cod, cod negru, mahi-mahi etc.).
Excepţie: E mai bine să evitaţi peştele decât să mâncaţi peşti nerecomandaţi de SeafoodWatch.org, care ţine evidenţa peştilor oceanici ce pot fi consumaţi fără probleme.
4. Alegeţi alimente de culori diverse.
5. Beţi vin roşu (câte un pahar) cinci seri pe săptămână - în afara cazului în care aveţi o predispoziţie spre cancer mamar.
6. Consumaţi grăsimi benefice - nu evitaţi grăsimile cu totul.
7. Citiţi cartea lui Michael Pollan In Defense of Food - este cea mai bună carte despre alimentaţie.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.