Oile si caprele, chipuri ale vietuirii noastre

Oile si caprele, chipuri ale vietuirii noastre

Oile si caprele inchipuie doua moduri diferite de vietuire. Astfel, in Sfanta Scriptura, crestinii sunt asemanati cu oile, datorita purtarii bune a celor din urma, iar nu cu caprele, cunoscute pentru purtarea lor incapatanata si trufasa. Vorbind ucenicilor despre Judecata de Apoi, Mantuitorul se foloseste de imaginea oilor si a caprelor, spre a inchipui pe cei mantuiti si pe cei pierduti.

"Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa, si toti sfintii ingeri cu El, atunci va sedea pe tronul slavei Sale. Si se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii, precum desparte pastorul oile de capre. Si va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stanga. Atunci va zice imparatul celor de-a dreapta Lui: Veniti, binecuvantatii Tatalui Meu, mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii. (...) Atunci va zice si celor de-a stanga: Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care este gatit diavolului si ingerilor lui. (...) Si vor merge acestia la osanda vesnica, iar dreptii la viata vesnica" (Matei 25, 31-46).

Oile, chip al ascultarii si al unitatii

Oile sunt animale blande ce alcatuiesc o turma puternic unita. Oile nu fac rau nici unui alt animal, precum si crestinii nu fac rau nici unui alt semen.

Cand o oaie este prinsa de lup, celelalte oi nu se imprastie, ci stau strans unite, precum si crestinii raman uniti indiferent de chinurile si prigoana lumii.

Precum oile sunt de mare folos stapanului lor, tot asa si crestinii sunt de folos tuturor celor de langa ei.

Oile sunt animale pasnice si linistite, ele putand fi asezate foarte multe, intr-un spatiu foarte mic, precum si crestinii, care vietuiesc oriunde, cu multumire si fara pretentii.

Oile sunt animale blande si tacute, chiar si atunci cand sunt tunse sau batute, precum si crestinii raman tacuti, atunci cand sunt nedreptatiti sau prigoniti.

Oile nu cunosc invidia, atunci cand mananca, ele stand unele langa altele, fara a se lovi, precum si crestinii nu cunosc invidia, bucurandu-se unii pentru ceilalti.

Oile mananca pana si cea mai saraca iarba, pascand uneori chiar pe pajisti uscate, precum si crestinii iubesc postul si mancarea cu masura.

Oile sunt animale foarte ascultatoare, ele nefugind din turma, ci ascultand de pastorul lor, precum si crestinii raman in turma cea cuvantatoare si asculta de Stapanul lor.

"Eu sunt usa oilor. Toti cati au venit mai inainte de Mine sunt furi si talhari, dar oile nu i-au ascultat. Eu sunt usa: de va intra cineva prin Mine, se va mantui; si va intra si va iesi si pasune va afla. Furul nu vine decat ca sa fure si sa junghie si sa piarda. Eu am venit ca viata sa aiba si din belsug sa aiba. Eu sunt pastorul cel bun. Pastorul cel bun isi pune sufletul pentru oile sale. Iar cel platit si cel care nu este pastor, si ale carui oi nu sunt ale lui, vede lupul venind si lasa oile si fuge; si lupul le rapeste si le risipeste. Dar cel platit fuge, pentru ca este platit si nu are grija de oi. Eu sunt pastorul cel bun si cunosc pe ale Mele si ale Mele Ma cunosc pe Mine. (...) Oile Mele asculta de glasul Meu si Eu le cunosc pe ele, si ele vin dupa Mine. Si Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri in veac, si din mana Mea nimeni nu le va rapi" (Ioan 10, 1-16; 27-29).

Caprele, chip al neascultarii si al dezbinarii

Caprele sunt recunoscute drept animale rautacioase si neascultatoare. Caprele impung aproape orice animal pe care il intalnesc, precum oamenii rai jignesc si raspund urat celor de langa ei.

Caprele sunt animale fara stare si mandre, ele urcand tot timpul pe inaltimi, pe locuri abrupte si chiar pe acoperisuri, precum si oamenii mandri vor sa urce cat mai sus, spre a fi slaviti in ochii lumii.

Caprele merg intotdeauna in fruntea turmei, alergand adesea afara din turma, precum oamenii cei mandri cauta sa-i conduca pe ceilalti, alegand intotdeauna locurile cele dintai.

Caprele, cand sunt pedepsite sau fortate spre a merge undeva, zbiara tare, precum si oamenii cei rai, care, atunci cand sunt pedepsiti, cartesc si se plang neincetat, uneori chiar hulind.

*

Sa luam aminte la insusirile oilor celor cuvantatoare ale lui Hristos, la sfintii Sai, si sa ne asemanam lor cat mai mult. Sa luam aminte si la asemanarea dintre capre si oamenii rai, care nu Il cunosc pe Dumnezeu, spre a fugi de rasplata unora ca acestia.

Teodor Danalache

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

04 August 2011

Vizualizari: 5989

Voteaza:

Oile si caprele, chipuri ale vietuirii noastre 0 / 5 din 0 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • Marioara MihelePostat la 2011-08-06 13:08

    "Sa luam aminte la insusirile oilor celor cuvantatoare ale lui Hristos, la sfintii Sai, si sa ne asemanam lor cat mai mult. Sa luam aminte si la asemanarea dintre capre si oamenii rai, care nu Il cunosc pe Dumnezeu, spre a fugi de rasplata unora ca acestia" Cit de adevarate sunt aceste cuvinte .. Doamne Ajuta ! tuturora sa-l cunoasca pe Dumnezeul cel adevarat ..

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Calatoria mea prin lumea de dincolo
Calatoria mea prin lumea de dincolo Cartea pe care o țineți acum în mâini este o mărturie scrisă cu dorința de a-i aduce cititorului vestea cea bună: nu suntem zidiți pentru moarte, ci pentru viață veșnică. Viața noastră are sens, iar niciunii dintre oamenii care au trăit vreodată pe acest 36.00 Lei
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia Cine nu-l cunoaște pe Sfântul Paisie Aghioritul? Încă mai trăiesc cei care l-au cunoscut personal și care, povestind despre sfântul, varsă o lacrimă de recunoștință și de dor pentru acela care le-a umplut inima de dragoste pentru Dumnezeu, le-a dat 35.00 Lei
Ultima vanzare a pacatului
Ultima vanzare a pacatului Dacă iei în mână acest text, nu ai cum să-l mai lași decât atunci când ai terminat lectura. Subiectul în sine, împreună cu harul autorului, fac din acest roman o excepțională pagină de literatură.Luș Ursu este un om profund, care are în el acel dar de la 35.00 Lei
Biserica, Lume si Imparatie
Biserica, Lume si Imparatie Părintele Alexander Schmemann este unul din cei mai importanți teologi contemporani, ale cărui preocupări teologice s-au centrat pe rolul Euharistiei în viața Bisericii. Firește, studiile sale au atins și alte teme, toate având relevanță pastorală. 43.00 Lei
Ai grija!
Ai grija! Limitele se pun atunci când din centru al lumii devenim observatori ai istoriei celuilalt. Şi dacă n-o judecăm, ci o înţelegem şi o percepem, în afara hărţilor noastre, noi vom alege dacă ne vom muta, dacă vom pleca, dacă vom rămâne sau dacă ne vom 14.00 Lei
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a Nu sunt o expertă în Rugăciunea lui Iisus, dar m-aș bucura să vă pot ajuta să o înțelegeți măcar atât cât o înțeleg eu. Prea mulți dintre noi își petrec zilele având sentimentul că Dumnezeu este departe, ocupat cu lucruri mult mai importante. Însă Domnul 25.00 Lei
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae În ultimele decenii, teologia creștinã s-a aplecat cu mult interes asupra tainei persoanei. Aceasta s-ar putea datora atât actului necesar de deslușire, predare și receptare a Revelației dumnezeiești, cât și provocãrilor pe care le întâmpinã ființa umanã 55.00 Lei
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36)
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36) Părinții Bisericii Primare au fost mari teologi - deși nu se considerau ca atare - și păstori iscusiți, implicați în viața de zi cu zi a cetății și în conducerea propriilor congregații. Părinții au răspuns la marile întrebări formative ale credinței 66.00 Lei
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37)
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37) În această călătorie în istoria filosofiei și a teologiei creștine, David Bradshaw (Universitatea din Kentucky, Catedra de Filosofie) demonstrează că unul dintre motivele principale ale Marii Schisme (1054) a fost înțelegerea greșită de către apuseni 75.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact