Duminica a 5-a din Postul Sfintelor Pasti este inchinata Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, incepand cu secolul al 11-lea. Cuvioasa Maria Egipteanca mai este pomenita in Biserica Ortodoxa si pe 1 aprilie, din secolul al V lea. Cuvioasa Maria Egipteanca a trait intre anii 355 - 431. Viata Sfintei Maria Egipteanca se citeste la Denia Canonului Sfantului Andrei Criteanul din saptamana a V-a a Postului Sfintelor Pasti si in Duminica a 5-a din Postul Mare, la Utrenie (in locul Sinaxarului), deoarece aceasta Duminica este inchinata Cuvioasei Maria Egipteanca.
Maria Egipteanca a fost o tanara frumoasa din Alexandria Egiptului care a cazut in desfranare si vreme de 17 ani din viata si-a trait-o in acest fel. La un moment dat, crestinii din Alexandria faceau pelerinaj la Ierusalim cu prilejul sarbatorii Inaltarii Sfintei Cruci. Auzind de acest pelerinaj, a dorit sa mearga si ea, insa nu din motive duhovnicesti, ci din motive pacatoase. Ajunge la Ierusalim si cand incearca sa intre in Biserica Sfantului Mormant, o putere nevazuta a tintuit-o afara si atunci s-a cutremurat. Doreste sa intre in Biserica si pentru ca nu reusea, se roaga Maicii Domnului sa mijloceasca pentru ea, fagaduind ca daca va reusi sa intre, isi va schimba viata. Dumnezeu a primit mijlocirea Maicii Domnului si Maria Egipteanca a reusit sa intre in Biserica si sa se inchine la Lemnul Sfintei Cruci.
Momentul ridicarii din viata pacatoasa ne este redat astfel: "Fiind in rusine si in deznadajduire, m-am departat si stateam intr-un colt al pridvorului bisericii. Si abia oarecand mi-am venit in simtire si am inteles care a fost pricina ce ma oprea a vedea lemnul facator de viata al Crucii Domnului. Pentru ca se atinsese de ochii inimii mele lumina intelegerii celei mantuitoare, porunca Domnului cea stralucita, care lumineaza ochii cei sufletesti, aratandu-mi ca tina faptelor mele imi opreste intrarea in biserica. Deci, am inceput a plange, a ma tangui si a ma bate in piept, scotand suspinuri din adancul inimii mele. Si plangand in locul unde stateam, am vazut sus icoana Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu stand in perete."
In fata acestei icoane, s-a rugat, zicand: "Fecioara Stapana, care ai nascut trupeste pe Dumnezeu Cuvantul, stiu ca, din pricina pacatelor mele, nu este cuviincios si binecuvantat lucru sa vad sfanta icoana ta, care esti cu totul curata, cu trupul si cu sufletul. Drept este sa fiu urata si dispretuita de tine care esti cu adevarat neintinata. Dar de vreme ce, dupa cum am auzit, Dumnezeu pe Care L-ai nascut, pentru aceasta S-a facut Om ca sa cheme pe pacatosi la pocainta, ajuta-ma pe mine care nu am pe nimeni in ajutor. Porunceste sa mi se ingaduie sa intru in biserica. Sa nu ma lipsesti sa vad lemnul pe care S-a rastignit Fiul tau si Dumnezeul nostru, Cel nascut din tine si Care Si-a dat al Sau sange pentru mine. Porunceste, Stapana, sa-mi fie deschisa si mie usa dumnezeiestii inchinari a Sfintei Cruci. Lui Dumnezeu, Celui nascut din tine te pun chezasuitoare ca niciodata nu voi mai pangari acest trup prin pacate rusinoase; iar dupa ce voi vedea Sfanta Cruce, pe care S-a rastignit Fiul tau, ma voi lepada numaidecat de lume si indata voi pleca acolo unde tu, Chezasa mantuirii mele, ma vei povatui.
Apoi, iarasi s-a rugat Maicii Domnului, zicand: Stapana preabuna, fata de mine ti-ai aratat iubirea ta de oameni. Nu te-ai scarbit de nevrednicele mele rugaciuni. Am vazut slava pe care nu este drept sa o vedem noi, cei pacatosi. Slava lui Dumnezeu care primeste prin tine pocainta pacatosilor! Dar ce voi gandi sau ce voi spune mai mult eu, pacatoasa? Este timpul, Stapana, sa-mi indeplinesc fagaduinta de a ma opri cu totul de la pacat. Arata-mi ceea ce trebuie sa fac. Fii invatatoarea mantuirii mele si povatuieste-ma pe calea care duce la adevarata pocainta. Stapana, Stapana, nu ma parasi! Amin".
Dupa ce a iesit din Biserica, merge la Biserica "Sfantul Ioan Botezatorul" de langa Iordan, unde se spovedeste si primeste Sfanta Impartasanie, iar a doua zi dimineata pleaca in pustia Iordanului cu trei paini si jumatate, nevoindu-se vreme de 47 de ani. In pustie il intalneste pe Zosima, un calugar trimis de Dumnezeu, caruia ii istoriseste viata ei. Acesta a spovedit-o si a impartasit-o cu Trupul si Sangele Domnului, iar mai tarziu, ii va sapa mormantul si o va inmormanta.
Viata Sfintei Maria Egipteanca a fost scrisa de catre Sfantul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului.
Maria Egipteanca este o icoana a pocaintei. Luand aminte la viata ei sa ne intarim duhovniceste si sa nu deznadajduim din cauza pacatelor, ci urmand pildei ei de pocainta, vom ajunge si noi la mantuire.
Iulian Predescu
-
Cuvioasa Maria Egipteanca
Publicat in : Duminica Cuvioasei Maria Egipteanca
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.