Sibiul este gazda unui numar de 2.500 de prelati care apartin principalelor confesiuni crestine.

Papa Benedict al XVI-lea este considerat marele absent de la cea de-a treia Adunare Ecumenica Europeana. In locul sau, la Sibiu este prezenta o delegatie de la Vatican, condusa de cardinalul Walter Kasper, presedintele Consiliului Pontifical pentru promovarea unitatii crestinilor si ministru de externe al Vaticanului.

 

Motivul oficial pentru care Sanctitatea Sa a declinat invitatia Conferintei Bisericilor Europene de la Geneva a fost o vizita in Austria, la Viena, cu ocazia implinirii a 850 de ani de la intemeierea Sanctuarului de la Mariazell.

Surse neoficiale ne-au declarat ca autoritatile romane au facut demersuri importante pe langa Vatican, pentru ca Papa Benedict al XVI-lea sa onoreze invitatia organizatorilor. Se pare ca presedintele Romaniei, Traian Basescu, si premierul Calin Popescu Tariceanu ar fi fost cei care ar fi insistat cel mai mult pentru prezenta Papei la Sibiu.

 

Din pacate, toate eforturile lor nu au avut niciun rezultat. Exista insa voci potrivit carora refuzul Papei de a participa la Adunarea Ecumenica Europeana ar fi legat de pozitia acestuia privind celelalte biserici. Este de notorietate documentul semnat de Benedict al XVI-lea, care a provocat tensiuni in intreaga lume crestina. Suveranul Pontif a afirmat ca unica si adevarata Biserica a lui Hristos e cea catolica. Biserica Ortodoxa a fost calificata drept o "biserica particulara". Cat despre cultele protestante, se spunea in document ca nu pot fi numite nici macar biserici.

 

Mesaje de unitate si credinta Un sobor de preoti condus de IPS Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constanti­nopolului, a oficiat ieri o slujba in Catedrala Mitropolitana Sibiu, la care au participat zeci de credinciosi. Patriarhul Constantinopolului, considerat cel mai important personaj din Biserica Ortodoxa, a sosit ieri la pranz la Sibiu, iar de la aeroport a mers direct spre Catedrala. La slujba au participat IPS Daniel, mitropolit al Moldovei, loctiitor la functia de Patriarh al BOR, mitropolitul Ardealului, Laurentiu Streza, dar si numerosi episcopi si preoti din Sibiu.

 

IPS Bartolomeu I a spus ca Adunarea Ecumenica la care participa este extrem de importanta si este un eveniment istoric. "Transilvania este o Europa in miniatura" IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si loctiitor la functia de Patriarh al BOR, prezent, ieri, la Sibiu, a declarat ca "avem nevoie de reinnoire duhovniceasca, de adancire a credintei si, in acelasi timp, de mai multa unitate. Adunarea Ecumenica Europeana este un eveniment deosebit de important mai ales prin tema sa, "Lumina lui Hristos lumineaza tuturor. Speranta pentru reinnoire si unitate in Europa".

 

Adunarea Ecumenica Europeana este organizata pentru prima data intr-o tara majoritar ortodoxa, la care iau parte peste 2.500 de inalti prelati din toate bisericile din Europa. IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si loctiitor la functia de Patriarh al BOR, a mai declarat, ieri, la Sibiu, ca Transilvania da un exemplu tuturor participantilor la Adunarea Ecumenica prin buna convietuire de secole a tuturor confesiunilor si a asemanat Transilvania cu Europa.

 

Ceremonia de deschidere a Adunarii Ecumenice a debutat aseara, la ora 19.00, in Piata Mare din oras, in prezenta prelatilor invitati, dar si cu participarea unui numeros public, pelerini si sibieni cu o ceremonie care a cuprins o scurta rugaciune si apoi cuvinte de salut din partea organizatorilor - Conferinta Bisericilor Europene (CBE) si Consiliul Conferintelor Episcopale Europene (CCEE), dar si din partea autoritatilor din Sibiu. Adunarea Ecumenica se va incheia duminica, 9 septembrie, cu o slujba de final ce va avea loc in Piata Mare a orasului si va fi condusa de catre Cardinal Péter Erdö, presedinte al Conferintei Catolice a Episcopilor din Europa.

 

Coroana Bisericii

 

Incepand de astazi, Romania gazduieste a treia Adunare europeana ecumenica. Evenimentul inseamna mult pentru societatea romaneasca.Intai, pentru ca are loc la Sibiu, in acest an, in care pentru prima oara un oras romanesc este declarat capitala culturala continentala. Pana mai ieri, pentru romani, Europa era un substantiv. De catva timp incoace, ea a devenit un adjectiv, ceea ce inseamna ca ne aflam pe drumul cel bun. Mai avem de corectat un mic detaliu: sa transformam termenul "roman" dintr-un adjectiv intr-un substantiv, asa cum a fost el din 1881 incoace.

 

In al doilea rand, pentru ca anul 2007 ne aduce institutional in Europa, prin calitatea de membru cu drepturi depline in familia europeana a natiunilor demne. Romania va trebui sa-si construiasca locul pe continent si sa redescopere propriul spatiu cultural, economic si identitar. Evenimente precum Adunarea ecumenica europeana si "Sibiu, capitala culturala europeana" sunt pasi pe acest drum.

 

In al treilea rand, pentru ca Biserica ortodoxa romana se afla la momentul unui nou inceput. Dupa cinci generatii de patriarhi asociati unui secol greu de inteles, va urma un intaistatator al secolului XXI. Acest inceput este unul insemnat pentru intreaga viata romaneasca. Biserica insasi doreste sa-si redefineasca rolul in lume si in propria casa, Romania. Paralel cu dialogul, cu confesiunile si religiile Europei si ale lumii, Biserica noastra vrea sa-si daltuiasca un rol nou in societatea romaneasca, completand valoarea credintei cu preocuparile sociale si virtutile educatiei.

 

Pe meleagurile noastre, regalitatea a stat continuu alaturi de Biserica ortodoxa, de aproape un secol si jumatate. Biserica si Coroana sunt legate identitar, spiritual, cultural, filosofic si institutional. Biserica este, ca si Familia Regala, o institutie purtatoare de coroana. Casa Regala, asemeni Bisericii, este o institutie datatoare de mandrie, menita sa incurajeze increderea, bunul-simt, morala, generozitatea, spiritul de raspundere si rolul de model. Totodata, cele doua institutii sunt perene, iar cei ce le servesc se angajeaza cu intreaga lor viata.

 

Mai ales astazi, cand cinismul tine loc de inteligenta, cand abilitatea inlocuieste talentul, cand smecheria suplineste cu brio viziunea, iar nerusinarea a atins cote institutionale de nebanuit, Casa Regala vede in Biserica ortodoxa romana o institutie fundamentala a viitorului.

 

Nu este ceva nou. Catolicii Carol I si Ferdinand I, alaturi de anglicana regina Maria au pus umarul, alaturi de Biserica romaneasca, a carei confesiune nu au impartasit-o, la formarea Romaniei moderne. Autocefalia din 1885 a venit la patru ani de la declararea Romaniei ca stat suveran si independent, iar patriarhatul proclamat in 1925 a urmat la trei ani de la Marea Unire de la Alba Iulia. Cei trei lideri regali au participat, alaturi de liderii credintei, la scrierea unei pagini de ecumenism, prin servirea identitatii nationale si a statalitatii. 

 

Sorin Ghica

.