Sfantul Dimitrie Basarabov

Sfantul Dimitrie Basarabov Mareste imaginea.

Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov este sarbatorit pe 27 octombrie. S-a nascut in satul Basarabi, la sud de Dunare (in Bulgaria). A trait in secolul al XIII-lea, in timpul "imperiului" vlaho-bulgar de la Tarnovo, intemeiat de fratii Petru si Asan. Iubind viata ascetica, se va retrage intr-o pestera. Nu stim cat timp s-a nevoit in aceasta pestera si nici cand a trecut la cele vesnice. Traditia spune ca inainte de a muri, s-a asezat singur intre doua lespezi de piatra, ca intr-un sicriu, fiind acoperit in timp de apele raului. Moastele sale au ramas multa vreme sub ape, pana cand o copila care patimea de duh necurat a avut o revelatie: i s-a aratat Sfantul Dimitrie Basarabov, care i-ar fi spus: "Daca parintii tai ma vor scoate din apa, eu te voi tamadui". Parintii vor merge la locul indicat in vis, langa raul Lom, si vor gasi trupul neputrezit al sfantului intre doua pietre.

Moastele Cuviosului Dimitrie vor fi duse si asezate in biserica din Basarabi. In traditia bisericeasca, un domnitor al Tarii Romanesti, al carui nume nu este mentionat, a platit o suma mare de bani pentru aducerea moastelor Cuviosului Dimitrie in Bucuresti. Delegatia nu a reusit sa intre in acest oras, deoarece caii nu au vrut sa mai mearga. In aceasta situatie, membrii delegatiei au hotarat sa traga la sorti, pentru a stabili drumul pe care vor merge cu moastele Sfantului Dimitrie. La sorti a cazut drumul spre Basarabi, si astfel, moastele au fost reasezate in biserica din Basarabi. Au stat in aceasta biserica pana in timpul razboiului ruso-turc (1768-1774), cand generalul rus Petru Salticov, trecand prin satul Basarabov, a luat moastele cu intentia de a le trimite in Rusia. Insa, la rugamintea lui Hagi Dimitrie, negustor de origine macedoromana, precum si a mitropolitului Grigorie II al tarii Romanesti, le-a daruit poporului roman. Moastele au fot asezate cu cinste, in iunie 1774, in actuala catedrala patriarhala din Bucuresti.

Mentionam ca racla cu moastele Cuviosului Dimitrie a fost scoasa in procesiune pe strazile Bucurestiului de mai multe ori. Astfel, in 1815, din porunca domnitorului Caragea, pentru a se pune capat epidemiei de ciuma, in 1831, la cererea generalului Paul Kiseleff, in speranta opririi epidemiei de holera si in 1827, in timpul lui Grigore Ghica, pentru ploaie. Generalizarea cultului Cuviosului Dimitrie a fost hotarata in sedintele Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, dintre anii 1950-1955.

Minunile Sfantului Dimitrie Basarabov

Parintele Iustin Bulimar, slujitor la Catedrala patriarhala din anul 1989, spune ca: "In 1989, in urma slujbei Sfantului Maslu, un credincios pe care eu l-am vazut de mai multe ori participand la aceasta Sfanta Taina si la celelalte slujbe ale Bisericii ramanea intotdeauna ultimul de se inchina. Si, intr-una din zile, la fel procedand, a urcat la racla sfintelor moaste (dar de ce ramanea ultimul sa se inchine? - pentru ca umbla cu carje), si-a asezat carjele, ca de obicei, ca sa si le poata lua dupa rugaciune, dupa ingenuncherea pe care o putea face el acolo in felul lui, si minunea s-a intamplat: s-a ridicat, s-a inchinat, a coborat treptele, n-a realizat pe moment ca el de fapt isi uitase carjele si de-abia dupa ce a coborat Dealul Patriarhiei si-a dat seama de miracolul, de minunea intamplata. S-a intors inapoi plangand si multumind cu lacrimi in ochi, lui Dumnezeu si Sfantului Dimitrie, povestindu-i preotului de pe vremea aceea - era un arhimandrit deosebit, un preot evlavios, iubit de credinciosi, parintele Grichentie, care s-a retras dupa Revolutie, la pensie, la Manastirea Secu - si dansul a ramas foarte impresionat, desi mai vazuse si alte minuni petrecute la racla Cuviosului Dimitrie cel Nou."

Parintele Dimitrie Irimia povesteste: "Un caz care m-a impresionat a fost acela al unei doamne ce avea in jur de 40 de ani care, efectiv, a fost revoltata asupra celor din familia ei pentru ca veneau si stateau la Sfantul Dimitrie foarte multe ore in sir, in ploaie, in frig. De aceea, a venit cu gand vrajmas la racla Cuviosului Dimitrie. Ea nu concepea, nu putea intelege, si a venit cu acest gand de razbunare impotriva Sfantului si cu o mana a zgariat cu unghiile moastele Sfantului Dimitrie in locul unde ele sunt descoperite spre a fi sarutate de credinciosi. Cand a venit la mine, mi-a spus, ascunzand fapta sa: "Parinte, am fost la toti doctorii; am o boala foarte rara - imi curge sange din buricele degetelorť. I-am facut dezlegari, apoi s-a mai linistit; era foarte agitata. I-am explicat ca trebuie sa se spovedeasca, sa tina post, si atunci mi-a spus: "Eu numai cu o mana am zgariat acolo, dar imi curge sange din amandoua mainile. Apoi, a venit cineva din familie si mi-a spus ca s-a vindecat. De atunci nu am mai vazut-o, dar acest caz a fost unul deosebit din cate am vazut si auzit."

Sfantul Dimitrie Basarabov - ocrotitorul Bucurestilor


In secolul al XVI-lea ocrotitor spiritual al Bucurestilor a fost Maica Domnului.


In vechime, in biserica din "pazarul" (Bazarul sau targul orasului) de langa Curtea domneasca se facea alegerea membrilor Sfatului orasenesc. Tot aici se pastra si sigiliul Bucurestilor. Pentru ca aceasta biserica avea hramul inchinat Fecioarei Maria, patronul orasului era Maica Domnului.

In secolul al XVII-lea, sarbatoarea orasului Bucuresti era Buna Vestire.


Dupa 1634, si mai ales din anul 1659, cand Domnul tarii isi muta definitiv resedinta de la Targoviste la Bucuresti, creste importanta Curtii domnesti (Curtea Veche). Astfel, si biserica Curtii domnesti devine atat de prezenta in viata oamenilor incat "Buna Vestire", hramul acestei biserici, este prezenta pe sigiliul orasului.

In veacul al XVIII-lea ocrotitorii spirituali ai Bucurestilor erau Sfintii Imparati Constantin si Elena

Sfintii Imparati Constantin si Elena erau ocrotitorii bisericii manastirii lui Constantin Voda Serban, devenita la 1668, catedrala si resedinta a Mitropoliei Tarii Romanesti. Ziua de 21 mai era zi de mare sarbatoare. Astfel, Sfintii Imparati au ajuns sa fie cinstiti drept ocrotitori ai Bucurestilor.

Cu timpul, Sfantul Dimitrie Basarabov devine ocrotitorul Bucurestilor. Este proclamat oficial ocrotitorul orasului Bucuresti de catre mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793). Generalizarea cultului sau s-a facut in anul 1955, cand, la propunerea patriarhului Justinian Marina, Sfantul Sinod a proclamat generalizarea cinstirii sale in intreaga Biserica Ortodoxa Romana.

Viata Sfantului Dimitrie Basarabov, redata pe racla sa

Viata Sfantului Dimitrie Basarabov este redata in imagini pe racla care adaposteste sfintele sale moaste. Pe partile laterale ale raclei sunt prezente opt scene din viata Sfantului Dimitrie, iar pe capacul raclei este redat chipul sau.

Troparul Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou

Glasul 8

Întru tine, părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci, să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase Părinte Dimitrie, duhul tău.

Condacul Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou

Glasul 8

Apărătoare Doamnă...

Apărător al său nebiruit şi neînfrânat, ca unul care prin tine din nevoi s-a mântuit, te pune înainte oraşul tău, Sfinte Preacuvioase Dimi­trie. Ci, ca cel ce ai îndrăzneală către Dumnezeu, apără-ne de toate nevoile, ca să strigăm ţie: bucură-te, făcătorule de mi­nuni, Sfinte Dimitrie!

Adrian Cocosila

Tot astazi facem praznuim pe:

Sfântul Mare Mc. NESTOR, prieten al Sfântului Mare Mc. Dimitrie din Tesalonic (sec. IV);
Sfintele Muceniţe CAPITOLINA şi EROTIIDA (sau EROTEIA), din Capadocia (+304);
Sfântul Ier. CHIRIAC, patriarhul Constantinopolului (+606);
Sfânta Cuv. PROCLA (Claudia-Procula), soţia lui Pilat (sec. I);

Potrivit Sinaxarului Sfintilor de pretutindeni, Editura Cartea Ortodoxa, tot astazi facem pomenirea:

Sfântul Mc. FLORENTIE din Burgundia (Franţa, sec. III) [A.P.];
Sfinţii Mc. MARCIAN, LUCIU şi VICTUS de la Roma (1269);
Sfinţii Mc. MAXIM, VENANTIE, LUCIAN, COMIŢIU şi DONAT (Italia, sec. IV);
Sfântul Mc. VINCENŢIU împreună cu surorile sale, Sfintele Muceniţe f SABINA şi CRISTETA, din Avila (Spania, +303);
Sfântul Mc. MARCU din Tasos şi cei împreună cu el, SOTIRIH şi VALENTINA (+304);
Sfântul Ier. NAMATIE, episcop de Clermont (Franţa, cca +462);
Sfântul Cuv. ABBAN, întemeietor al multor mănăstiri din sudul Irlandei (sec. VI);
Sfântul Cuv. ODRAN, monah la lona (Scoţia, +568);
Sfântul Ier. DEZIDERIU, episcop de Auxerre (Franţa, cca +625);
Sfântul Cuv. COLMAN, stareţ la Senboth-Fola (Irlanda, cca +632)
Sfântul Cuv. NESTOR Cronicarul de la Pecerska (+1114);
Sfântul Cuv. ANDREI, prinţ de Smolensk (+1398); aflarea Sf. sale moaşte la 1539;
Sfântul Ier. CONSTANTIN, arhiepiscop de Harkov (Rusia, +1937);
Sfântul Sf. Nou Mc. GAVRIIL (Gur), ieromonah (Rusia, +1937);
Sfântul Sf. Nou Mc. SERAFIM (Samoilovich), episcop de Uglich (Rusia, +1937);
Sfiţii Mc. MARIAN şi VALENTIN.
 

Calendar Ortodox

Pe aceeaşi temă

26 Octombrie 2023

Vizualizari: 130644

Voteaza:

5.00 / 5 din 7 voturi.

Comentarii (2)

  • simona turkPostat la 2015-10-27 14:12

    Sfinte Dimitrie Basarabov,in aceasta zi a praznuirii tale,multi crestini vin si se inchina la sfintele tale moaste,sau se roaga tie din sfintele Biserici,de acasa,de la locul de munca,din spaitale sau chiar si dupa strada,te rog auzi-le lor rugaciunile si roaga-L pe Domnul Iisus Hristos sa se milostiveasca sprei ei si fiecare sa isi dobandeasca cererea sa.Ocroteste te rugam in continuare orasul Bucuresti,Tara Roamneasca si pe noi pacatosii care nazuim la al tau sfant ajutor,Amin!

  • Andrei PanaitPostat la 2014-10-20 12:48

    "Moaştele Sfântului Dimitrie din Basarabi sunt aşezate într-o frumoasă raclă din Catedrala Patriarhală, situată pe dealul din centrul Bucureştiului, cunoscut sub numele de „Dealul Mitropoliei“. Lăcaşul de cult face parte dintr-un ansamblu arhitectural deosebit de frumos, unic în ţară. Catedrala a fost construită în perioada 1656-1658 de domnitorul Şerban Basarab în cadrul unui aşezământ monahal, el fiind de altfel şi cel care a ridicat Reşedinţa patriarhală. Paraclisul reprezintă partea cea mai veche a Reşedinţei patriarhale. Ulterior, mitropoliţii Munteniei şi patriarhii Bisericii Ortodoxe Române au efectuat lucrări de extindere. Catedrala cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ a fost sfinţită în 1658 de patriarhul Macarie I al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău. A fost pictată pentru prima dată în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Acelaşi domnitor a hotărât, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca mănăstirea să devină reşedinţa mitropolitană. În 1925, când Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rangul de Patriarhie, reşedinţa mitropolitană a devenit reşedinţă patriarhală şi biserica mitropolitană a devenit Catedrală patriarhală. De-a lungul timpului, Catedrala şi Reşedinţa cu paraclisul său au fost reparate, s-au făcut extinderi şi transformări, dintre care cele mai importante au avut loc în perioada 1792-1799, iniţiate de mitropoliţii Filaret al II-lea şi Dositei Filitti; în perioada 1834-1839, de mitropolitul Grigorie Dascălu şi terminate după moartea sa; în perioada 1932-1935, de patriarhul Miron Cristea; între anii 1960-1962, de patriarhul Justinian Marina; precum şi în anii 1989 şi 2000-2001, sub păstorirea patriarhului Teoctist Arăpaşu. Catedrala şi-a recăpătat forma iniţială în urma restaurării realizate în perioada 1960-1962 din iniţiativa patriarhului Justinian Marina. Ea a fost construită iniţial după modelul arhitectural al bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş, zidită de domnitorul Neagoe Basarab. Catedrala patriarhală este, însă, mai mare decât cea de la Curtea de Argeş. Pictura murală actuală, neobizantină, a fost realizată de Dimitrie Belizarie, în perioada 1932-1935, înlocuind-o pe cea de factură neoclasică a lui Nicolae Polcovnicul din perioada 1834-1839, suprapusă, la rândul ei, peste o pictură mai veche. Catapeteasma, ornamentată cu o sculptură filigrană poleită în aur, este de o frumuseţe deosebită, la fel şi uşile împărăteşti lucrate în email de Otilia Oteteleseanu în perioada 1961-1964, la atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Române. Icoanele împărăteşti ale tâmplei au fost lucrate în atelierele Patriarhiei. În 1981, regimul comunist hotărâse demolarea Catedralei şi a Reşedinţei patriarhale şi mutarea moaştelor la Biserica Radu Negru, dar prin intervenţia patriarhului Teoctist, care s-a rugat îndelung Sfântului Dimitrie cel Nou, acest lucru nu s-a întâmplat."

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Afiseaza Calendarul Ortodox

Foto

Audio