Ca in putine alte locuri din tara, Bucovina este locul unde se pastreaza inca nenumarate obiceiuri traditionale legate de trecerea dintre ani. Daca de Craciun oamenii au inclinat balanta spre traditia crestina, Anul Nou aduce cu sine o bogatie inca vie care provine preponderent din credintele agrare pre-crestine. Vom aminti aici principalele traditii folosindu-ne de "Ghidul obiceiurilor populare de peste an din Bucovina".

PLUGUSORUL
Plugusorul este pornit de copii in amiaza zilei de 31 decembrie. Recuzita uratorilor consta - pe langa frumusetea costumelor nationale, specifice fiecarui sat bucovinean - in plugul propriu-zis, bici, clopotei, buhai.

Fiind mai greu de manevrat, in cazul celor maturi, biciul are uneori o marime impresionanta (ajungand la peste 10 metri), poarta numele de harapnic si produce un sunet care se aude in intreaga localitate. Obicei prin excelenta agrar, plugusorul aduce cu sine urari legate de bogatia de peste an, iar uratorii primesc, simbolic, daruri asema-natoare: colaci, mere, nuci.

CAPRA
Jocul caprei este binecunoscut si nelipsit acestui spatiu. Capul de capra este sculptat in lemn, maxilarul inferior fiind mobil tocmai pentru a putea clampani in timpul dansului. Capul caprei mai este impodobit cu oglinzi si panglici multicolore. In anumite sate bucovinene exista mai multe capre, adesea insotite de alte trei personaje mascate numite ciobanul, mosul si baba. Jocul caprei este acompaniat la fluier, personajele rostesc strigaturi pline de haz; in timpul jocului sunt evidentiate mai multe faze din viata acestui animal-simbol al fertilitatii - capra care se suie in copac, care se imbolnaveste si moare, moment in care ciobanul se sperie si declanseaza un dialog cu animalul. Miraculoasa inviere a caprei este asteptata si se produce spre bucuria intregii asistente.

URSUL
De asemenea considerat sacru, cultul ursului, prezent in aceste locuri inca de pe vremea dacilor, are conotatii speciale in Bucovina. Rareori mai sunt astazi intalnite masti care sa fie confectionate din piele de urs veritabila. O alta forma arhaica de intruchipare a ursului este cea a mastilor din paie de ovaz (specifica zonei Gura Humorului). Imbracarea si dezbracarea ursului se desfasura candva in cadrul unui ceremonial aparte. Printre cele mai spectaculoase, jocurile cu ursul respecta la randul lor mai multe etape simbolice: rostogolirea in cerc, batutul si moartea, invierea si catararea acestuia pe un toiag - devenit astfel osia cerului (axis mundi). Jocul cu ursul se petrece la comanda ursarilor imbracati multicolor si acompaniati de tobe. La incheierea jocului, ursul redevine liber, face tumbe, se joaca simuland atacuri asupra asistentei. Simbol al regenerarii naturii, patron al anotimpurilor in desfasurare ciclica, ursul este astfel imaginea fortei, vitalitatii si bucuriei de-a trai liber in deplina armonie cu natura.

MASCATII
Cetele de uratori sunt insotite de mascatii care initial au defilat in fata intregului sat. Bucovina are ca specific faptul ca mascatii sunt grupati in cete de sine statatoare numite partie, banda etc. Conducatorul unei cete este un tanar frumos de buna conditie si cu un comportament exemplar. Acesta, numit calfa, devine starostele jocului care urmeaza a se desfasura si dirijeaza ajutat de un toiag ferecat cu alama sau cositor intrarea celorlalti participanti. Alte masti remarcabile sunt cele numite uratii. Lupta intre bine si rau este prezenta si aici. Uratii au menirea de a face diverse gesturi care inveselesc asistenta: alearga dupa copii, sperie batranii, se dau peste cap precum mascaricii, ii ung pe cei din jur cu funingine - actiuni grele de incarcaturi simbolice. Din aceleasi grupuri fac parte diverse alte personaje intitulate generic frumosii: negustorii (numiti "jidani"), tiganii, jandarmii, eroii legendari (precum jienii, codrenii), militari, imparati. Toti acestia au costume indelung pregatite, cu insemne specifice. Jocurile de masti sunt insotite uneori de trupe de teatru popular care rememoreaza momente ale istoriei locale.

.