Ample manifestări religioase şi culturale au avut loc, în aceste zile, la sud de Dunăre, cu prilejul împlinirii a 1150 de ani de la creştinarea bulgarilor. Evenimentele au avut loc la Varna, la ruinele fostei bazilici, unde, în anul 865, hanul Boris, devenit cneazul Mihail, a primit botezul creştin, informează BASILICA.
Aici, Preafericitul Părinte Neofit, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Bulgare, a săvârşit, sâmbăta aceasta, Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor numeros de arhierei din mai multe Biserici Ortodoxe. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la aceste evenimente a fost Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos. „Evenimentul este unul foarte important, autorităţile Republicii Bulgare i-au dat o importanţă cu totul specială; aici au fost de faţă Preşedintele Republicii, Prim-ministrul şi alte autorităţi guvernamentale, precum şi fostul Rege şi fostul Prim-ministru al Bulgariei, Ţarul Simeon al II-lea“, a spus IPS Casian, potrivit TRINITAS TV, citat de Agenţia BASILICA.
După Sfânta Liturghie, Preafericitul Patriarh Neofit a oferit distincţii aniversare.
De asemenea, s-au citit mesajele transmise cu acest prilej de întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe surori. Manifestările au continuat cu un concert aniversar la opera din Varna şi s-au încheiat, ieri, cu Sfânta Liturghie de la Catedrala istorică a Mitropoliei din Varna.
Biserica Ortodoxă Bulgară este una din cele 14 Biserici Ortodoxe autocefale din lume.
Sursa: ziarullumina.ro, editia din 4 mai 2015
Bucuria continuității credinţei şi a comuniunii în Hristos
Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul României, la aniversarea a 1150 de ani de la creștinarea poporului bulgar, 3 mai 2015.
Preafericirii Sale,
Preafericitului Părinte NEOFIT,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Bulgare
Preafericirea Voastră
și iubite frate în Hristos Domnul,
HRISTOS A ÎNVIAT!
Anul acesta, 2015, împărtăşim, cu întreaga Biserică Ortodoxă Bulgară, bucuria aniversării a 1150 de ani de la creștinarea poporului bulgar.
Acest luminos popas festiv are scopul de a evidenția în mod solemn continuitatea și rodirea, de-a lungul secolelor, a mărturisirii lui Hristos pe pământul Bulgariei. El este, totodată, un binevenit prilej de a sublinia comuniunea ortodoxă tradiționalăîn contextul sud-est european al Peninsulei Balcanice, spaţiu în care se manifestă, de asemenea, vechimea şi permanențarelațiilor frățești dintre Biserica Ortodoxă Românăși Biserica Ortodoxă Bulgară.
După primirea credinței în Hristos de către poporul bulgar în timpul Țarului Boris, în anul 864, a urmat, la sfârşitul primului mileniu creştin, un proces amplu de creștinare a popoarelor slave din răsăritul, centrul și sud-estul Europei. La acest proces au contribuit şi legăturile slavilor cu creştinii din spaţiul etnogenezei și al creștinării strămoşilor poporului român, încă din primele veacuri ale erei creștine, începând cu predica Sfântului Apostol Andrei în Sciţia Mică (Dobrogea de azi). O cooperare deosebită între români şi bulgari a fost realizată în timpul Țaratului româno-bulgar (sec. 12-14). Rămâne un reper fundamental, în acest sens, corespondența deosebit de interesantă și bogatăîn conținut a mitropolitului Antim Critopol din Țara Româneascăși a Sfântului Cuvios Nicodim de la Tismana cu Sfântul Eftimie, Patriarh de Târnovo, în a doua jumătate a secolului 14.
După ocuparea Peninsulei Balcanice până la Dunăre de către Imperiul Otoman la sfârșitul aceluiași veac, urmată de căderea sub aceiași stăpânire, a Constantinopolului însuși, în anul 1453, Țările Române au continuat să acorde un sprijin frățesc substanțial pentru Biserica Bulgarăși pentru întregul Răsărit Ortodox, în general, mai cu seamă, prin cărțile de cult tipărite în limba slavonă în secolele 16-17, în tipografiile românești de la Nord de Dunăre.
Sunt bine cunoscute, pe de altă parte, ajutoarele materiale, mai ales ctitoriile bisericești ale multor domnitori de seamă ai Țărilor Române zidite la Sud de Dunăre, atât pe teritoriul Bulgariei de astăzi, cât și la Muntele Athos, unde, dintre vetrele monahale sprijinite, în mod deosebit, a fost Mănăstirea Zografu, cu viețuitori preponderent de etnie bulgară. De vrednică amintire în această privință sunt Sfinții Voievozi Ștefan cel Mare (†1504) și Neagoe Basarab (†1521), domnitorul Matei Basarab (†1654) şi Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu (†1714).
În același context istoric, în ţinuturile româneşti au fost aduse moaștele unor sfinți care au vieţuit la Sud de Dunăre, fiind cinstiţi în mod deosebit în capitalele Țărilor Române, precum Sfânta Muceniță Filofteia la Curtea de Argeș (sfârșitul secolului 14), Sfânta Cuvioasă Parascheva la Iași (1641) şi Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou (Basarabov) la București (1774).
Spre sfârșitul secolului 18 și la începutul secolului 19, în Țara Româneascăși-a găsit adăpost și susținere puternicul curent al așa-numitei renașteri bulgare, în frunte cu Sfântul Sofronie, Episcop de Vrața, care a fost primit frățește la București în anul 1803. Mulți călugări bulgari au viețuit în această vreme în mănăstirile românești și, cu deosebire, în marile obști ale Sfântului Cuvios Paisie Velicicovschi la Mănăstirea Neamţ (†1794).
Pe pământ românesc au fost traduse și tipărite primele cărți în limba bulgară, precum Nedelnicul sau Chiriacodromionul cuprinzând cazanii pentru toate duminicile, praznicele împărătești și la sfinții mari de peste an, tipărite în anul 1806 la Râmnic, ori prima traducere bulgară a Tetraevangheliarului, tipărit la București, în anul 1828, cu sprijinul Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolitul Țării Românești.
Tot în Țara Românească, în contextul prezenței și activității intense a multor cărturari și militanți pentru eliberarea Bulgariei de sub stăpânirea otomană, între care Hristo Botev, Gheorghi Racovschi, Liuben Karavelov sau ierodiaconul Vasil Levski, au apărut primele ziare și reviste bulgărești la București, Giurgiu, Brăila și Ploiești, precum și o serie de manuale școlare în limba bulgară.
După dobândirea Independenței României și a autonomiei Bulgariei, în urma războiului din anii 1877-1878, relațiile frățești dintre Bisericile Ortodoxe surori Românăși Bulgară au continuat, cunoscând, spre exemplu, momente de o deosebită semnificație în vremea vrednicilor de pomenire patriarhi Justinian al României și Chiril al Bulgariei, dar și în ultimele decenii, după dobândirea libertății în urma căderii regimului comunist din cele două țări.
Acum, la acest deosebit popas aniversar al celor 1150 de ani de la creștinarea poporului bulgar, adresăm Preafericirii Voastre, Preafericite Părinte Patriarh NEOFIT, membrilor Sfântului Sinod, clerului şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe Bulgare călduroase și frățești felicitări şi ne rugăm lui Dumnezeu să reverse darurile Sale cele bogate peste întregul popor ortodox bulgar, spre slava Preasfintei Treimi şi binele Ortodoxiei.
Cu frățească dragoste în Hristos Cel înviat,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.