Parintele arhimandrit Gherasim Iscu, staretul Manastirii Tismana, a fost canonizat cu titulatura: Sfantul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire in ziua de 26 decembrie. Parintele Gherasim Iscu este unul dintre martirii nascuti de temnitele comuniste. Grigore Iscu, dupa numele sau de mirean, s-a nascut in data de 21 ianuarie 1912, in localitatea Poduri, judetul Bacau, si a trecut la cele vesnice in ziua de 25 decembrie 1951, in ziua cand se praznuia Nasterea Domnului, in inchisoarea Targu Ocna.
Vreme de trei ani, parintele a marturisit si a patimit in inchisorile din Craiova, Aiud, Canal si Targu Ocna. Apropiindu-se de nasterea intru viata cea vesnica, parintele Gherasim Iscu ne-a lasat un cuvant cu valoare de testament, zicand: "Iubiti pe cei ce va prigonesc."
Parintele Gherasim Iscu
Grigore, viitorul parinte Gherasim, s-a nascut in ziua de 21 ianuarie 1912, in localitatea Poduri, judetul Bacau, in familia crestinilor Elena si Grigore Iscu, unde a si fost educat in credinta crestina si in frica de Dumenzeu. Pentru aceasta, inca tanar fiind, el va merge la Manastirea Bogdana, din judetul Bacau, unde va si ramane ca frate.
Intre anii 1925-1928, fratele Grigore isi savarseste studiile, la Seminarul Teologic de la Manastirea Neamt. In anul 1928, liceul teologic este desfiintat, drept pentru care tanarul este nevoit sa isi continue studiile la Liceul Pricipele Ferdinand, din Bacau, si la Seminarul Teologic de la Manastirea Cernica. Mai apoi, el se va inscrie la Facultatea de Teologie din Bucuresti, pe care o va termina insa abia in anul 1942.
In anul 1932, fratele Grigore merge la Manastirea Tismana, unde este tuns in monahism, primind numele de Gherasim. Nu dupa multa vreme, parintele Gherasim este hirotonit ierodiacon, iar mai apoi, ieromonah. In ziua de 15 aprilie 1937, parintele Gherasim Iscu este numit staret la Manastirea Arnota, aflata putin mai sus de Manastirea Bistrita, in judetul Valcea. Intre anii 1937-1939, el se va stradui sa repare ansamblul monahal, afectat de un incendiu.
In anul 1939, renuntand la staretia manastirii, parintele Gherasim Iscu se intoarce la Manastirea Cernica, unde este numit bibliotecar si contabil, la Seminarul Teologic din incinta. In anul 1941 incepe prigoana impotriva legionarilor, drept pentru care, pe motiv ca in biblioteca manastirii s-ar afla numeroase carti legionare, aceasta este inchisa, postul de bibliotecar fiind desfiintat.
In data de 1 aprilie 1942, Preasfintitul Nifon, mitropolitul de atunci al Olteniei, il trimite pe parintele Gherasim Iscu peste Prut, pentru a intari credinta ortodoxa si a mangaia neputintele fratilor de acolo. Aici, el va ridica si repara biserici, dar va sluji si ca preot, profesor si invatator.
In anul 1943, cand se intoarce in tara, parintele Gherasim Iscu se intoarce la Manastirea Tismana, manastirea sa de metanie. Cu aceasta ocazie, el este numit exarh peste toate manastirile din Oltenia, misiune indeplinita in perioada cuprinsa intre lunile iunie 1943 si aprilie 1945. Inca din anul 1943, el este numit staret al Manastirii Tismana, primind si cintea de arhimandrit. Cu aceasta ocazie, el va si reface manastirea, sever afectata in perioada in care fusese folosita ca inchisoare pentru preotii legionari.
Odata cu instaurarea conducerii comuniste, incepe si prigoana tuturor celor care se impotriveau noilor ordine. In toamna anului 1947, un grup de legionari afla adapost si hrana la Manastirea Tismana. Pentru ajutorul acordat unor legionari, in data de 26 septembrie 1948, parintele Gherasim Iscu este arestat, fiind acuzat de "dezordine sociala".
In urma anchetelor, parintele Gherasim Iscu este acuzat la zece ani de temnita grea. Fiind dus in inchisoarea din Craiova, parintele incepe sa fie prigonit fara pic de mila. In anul 1949, el este dus la inchisoarea Aiud, impreuna cu ceilalti legionari. Daca in inchisoarea Craiova parintele a putut pastra vesmantul monahal, la Aiud acest lucru i-a fost interzis.
Dupa o oarecare perioada, parintele este dus la Poarta Alba, spre a sapa la Canal. Datorita conditiilor aspre, parintele se va imbolnavi de tuberculoza, drept pentru care este trimis la inchisoarea Targu Ocna. Unul dintre calaii care l-au prigonit aici pe parintele Gherasim a fost Vasilescu, un detinut "reeducat".
Se spuna ca parintele Gherasim Iscu si-a cunoscut mai dinainte ziua mortii. In ultimele sale zile, langa patul sau va fi adus si calaul sau, Vasilescu, puternic afectat de tuberculoza. In ziua de 25 decembrie 1951, parintele Gherasim cere cu staruinta sa fie dus langa patul lui Vasilescu. Intalnirea cu parintele l-a facut pe Vasilescu sa se pocaiasca pentru toate pacatele savarsite la Canal, spovedindu-se si impartasindu-se. In noaptea aceea, amandoi vor trece in pace la cele vesnice.
Teodor Danalache
Acatistul Sfantului Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.