135 de ani de la trecerea la cele vesnice a mitropolitului Andrei Saguna

 

Astazi, 16 iunie, se implinesc 135 de ani de la trecerea la cele vesnice a Mitropolitului Ardealului, Andrei Saguna. Andrei Saguna s-a nascut la 20 decembrie 1808, in Miscolt - Ungaria. A fost Mitropolitul Ardealului in perioada 1864 - 1873, dupa ce din iunie 1846 pana in decembrie 1847 fusese "vicar general" al Episcopiei Ardealului. In anul 1848, a fost ales episcop.

 

Ca episcop, a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei prin numeroase memorii inaintate Curtii din Viena, patriarhului ortodox sarb si Congresului national-bisericesc sarb din Carlovit, prin sinoadele eparhiale formate din clerici si  mireni - convocate la Sibiu in 1850, 1860 si 1864.

  Dupa reinfiintarea Mitropoliei (1864), cu doua eparhii sufragane la Arad si Caransebes - a convocat un Congres national bisericesc al romanilor ortodocsi din intreaga Mitropolie, la Sibiu (septembrie-octombrie 1868), care a aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Romane din Transilvania (sanctionat de autoritatea de stat la 28 mai 1869), dupa care s-a condus Biserica transilvaneana pana  in 1925.  Principiile fundamentale ale acestui statut autonomia fata de stat, sinodalitatea, adica participarea laicilor (2/3) alaturi de clerici (1/3) la conducerea treburilor bisericesti - au stat la baza Statutului de organizare a intregii Biserici Ortodoxe Romane din 1925 si a celui din 1948.

Pe taram cultural, a organizat invatamantul elementar si mediu Ortodox romanesc din Transilvania, punandu-I sub indrumarea Bisericiis preotii-parohi erau directori ai scolii "poporale" din parohia lor protopopii "inspectori" ai scolilor din "tractul" lor, iar episcopul (sau arhiepiscopul) "inspector suprem" al scolilor din intreaga eparhie, principii inscrise si in Statutul Organic.  La sfarsitul pastoririi sale, in Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de scoli "poporale", un liceu cu 8 clase la Brasov (infiintat 1850), cu scoala reala-comerciala (infiintata 1869) la Brasov, un gimnaziu cu 4 clase la Brad (infiintat 1868).  La indemnul lui, s-au scris peste 25 de manuale scolare (de Sava Popovici Barcianu, loan Popescu, Zaharia Boiu s.a.). La Sibiu cursurile de teologie au fost ridicate de la 6 luni la un an (1846), iar in 1953 a infiintat un Institut teologic-pedagogic la Sibiu, cu doua sectii teologice (doi, apoi trei ani de studii) si pedagogica (doi, apoi trei ani de studii), cumparand cateva case pentru nevoile scolii si internatuluis pentru studentii teologi si preoti, a tiparit o serie de manuale didactice - Iucrate de el insusi sau de profesorii lnstitutuluis a trimis numerosi tineri la Studii de specializare la Universitatile din Austria si Germania, cu burse oferite din fondurile si fundatiile create de el.  A avut un rol insemnat in intemeierea si organizarea  Tsociatiei transilvane pentru literatura iromana si  cultura poporului roman" (Astra), fiind primul ei presedinte (1861 - 1866); a initiat ziarul  "Telegraful Roman" (1853), care apare si azi.

 

Ca "om politic", a indeplinit un rol de seama in anii 1848-1849; presedinte al Marii Adunari Nationale romanesti de pe Campia Libertatii de la Blaj din 3/15 mai 1848, delegat de Adunare sa prezinte revendicarile romanesti imparatului la Innsbruck, Olmutz si Viena, apoi Guvernului din Pestas in anii urmatori, fie singur, fie cu alti delegati ai romanilor - a prezentat in mai multe randuri memorii catre imparat, cu doleantele natiunii romane dupa 1860 a fost membru in Senatul imperial din Viena, in 1863-1865 deputat in Dieta Transilvaniei, copresedinte al Conferintei nationale-politice a romanilor de la Sibiu (1861) si at Congresului national al romanilor de la Alba lulia (1863); dupa crearea Statului dualist austro-ungar (1867), a fost mentorul directiri "activismului" in viata politica a romanilor transilvaneni. Indrumator si sprijinitor al preotimii si al credinciosilor, ctitor al bisericii din Gusterita, langa Sibius membru de onoare al Acacademiei Romane (1871), presedinte de onoare al Societatii  "Transilvania" din Bucuresti.

.