21 de morminte medievale descoperite la biserica episcopala din Feleac

Sapaturile arheologice de la biserica din Feleac, ctitoria lui Stefan cel Mare, au scos la iveala 21 de morminte datate in secolul al XIII-lea. Dintre acestea, 4 se presupune ca ar apartine unor episcopi, avand in vedere evolutia localitatii unde se stie ca a functionat un important centru eparhial transilvanean. Istoricii spun ca mormintele dovedesc existenta localitatii Feleac cu un secol anterior anului oficial de atestare documentara, cunoscut pana in prezent ca fiind 1367.

La inceputul lunii martie 2011, o echipa de arheologi a demarat cercetari de specialitate la biserica episcopala din localitatea Feleac, judetul Cluj, unde de-a lungul timpului a functionat o episcopie, ridicata ulterior la rangul de arhiepiscopie, pentru ca ceva mai tarziu sa se ateste existenta chiar a unei mitropolii cu sediul la Feleac. Cele mai vechi morminte descoperite sub biserica au o vechime mai mare decat cea a locasului, iar daca investigatiile ce vor urma nu vor face alte dezvaluiri, istoricii vor ramane la convingerea ca 4 dintre acestea apartin unor episcopi de la Feleac. Specialistii sunt de parere ca posibilitatea ca sub biserica sa fi fost inmormantati 4 ierarhi este destul de mare dat fiind numarul clasic al celor care au pastorit in aceasta zona. In perioada urmatoare vor fi efectuate mai multe analize genetice, bio-chimice si antropologice, pentru a stabili cu exactitate sexul celor ingropati acolo si circumstantele.

Istoricul clujean Alexandru Simon, care a supravegheat santierul de la biserica din Feleac, afirma ca pana la finalizarea tuturor cercetarilor, orice consideratie este preliminara: „Au fost gasite 21 de morminte, dintre care cu ingropare sigura in cadrul bisericii sunt 4. Celelalte morminte sunt anterioare bisericii in forma pe care o cunoastem noi astazi, de la sfarsitul anilor 1480. Avem ingropari pe un esantion de aproximativ 3 secole. Cele mai vechi morminte dateaza de la sfarsitul secolului al XIII-lea, ceea ce coboara data de asezare a Feleacului ca atare cu aproximativ 100 de ani. Este demn de remarcat faptul ca nu avem niciun mormant ulterior anilor 1530-1540, ceea ce coincide cu data de atestare a ultimului ierarh la Feleac. Aceste 4 morminte ies in evidenta prin urmatoarea particularitate: doua dintre ele au acoperamant pastrat integral din caramida, celelalte sunt cu acoperamant din caramida deranjat, inmormantarile sunt inmormantari de fete bisericesti. Toate mormintele acestea sunt plasate la vechea intrare a bisericii, doua de o parte, doua de cealalta, lucru deosebit de interesant”.

Sapaturile la biserica din Feleac au fost oprite saptamana trecuta, insa arheologii vor relua cercetarile dupa praznicul Invierii Domnului, cand urmeaza sa fie efectuate sapaturi in exteriorul bisericii, dar si in jurul altarului. Santierul ar putea fi inchis pana la inceputul verii.

Atestarea satului Feleac

In aproape jumatate de veac de domnie a lui Stefan cel Mare (1457-1504), Transilvania si Moldova s-au apropiat tot mai mult, bunele legaturi de vecinatate fiind dovedite in nenumarate randuri. Desi aceste legaturi au fost incepute in timpul domniei, in Transilvania, a regelui Matia Corvinul, ele au continuat si dupa moartea sa, in 1490, in timpul lui Bartolomeu Dragfi, Stefan cel Mare dobandind doua regiuni importante in Transilvania: Ciceul si Cetatea de Balta. Fiind vazut ca un ales si trimis de Dumnezeu, Stefan cel Mare a capatat, in timp, atasamentul romanilor transilvaneni, in apararea carora era chemat adesea. Era legat de aceste tinuturi si prin propriile-i radacini, fiind nepot al maramureseanului Bogdan Voievod.

Prima atestare documentara a Feleacului a fost in anul 1367, localitatea fiind incredintata orasului Cluj, bucurandu-se de privilegii speciale. Drepturile romanilor de aici au fost reafirmate in 1415, de regele Sigismund de Luxemburg.

Primii Episcopi de la Feleac

Prin aportul ctitoricesc si financiar al voievodului Stefan, precum si al urmasilor sai, apar mai intai, la Vad si la Feleac, doua centre episcopale romanesti. Beneficiind de conditii deosebite din toate punctele de vedere, Feleacul urma sa devina un important centru religios si de cultura, primii episcopi romani din Transilvania fiind cunoscuti in prima jumatate a secolului al XV-lea, incepand cu Marcu, urmat de Danciu, fiul preotului din Feleac, de la care a mostenit intreaga avere. Episcopul Danciu a fost cel care a construit biserica din piatra, lasand scris un text din care reiese ca in anul 1488 scaunul vladicesc de la Vad fusese ridicat la rangul de arhiepiscopie, urmand ca peste alti 10 ani sa se aminteasca aici de o mitropolie, al carei titular nu poate fi numit cu certitudine. Ultimul dintre ierarhii de la Feleac se presupune a fi Petru, mentionat in anul 1638.

Biserica episcopala din Feleac

Biserica episcopala din localitatea Feleac a fost construita in jurul anului 1488, in timpul arhiepiscopului Daniil, cu ajutorul lui Stefan cel Mare, aceasta biserica inlocuind-o pe una mai veche, probabil din lemn. Locasul are hramul „Sfanta Paraschiva” si a suferit putine modificari, fiind restaurata in 1922. A fost dotata in timpul domniei lui Stefan cel Mare cu manuscrise si carti de valoare, intre care un Liturghier slavon si Tetraevanghelierul din 1488, care atesta existenta Arhiepiscopiei din Feleac. Biserica a fost inzestrata cu pictura murala in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, din care au ramas cateva urme pana astazi.

Sursa: radiorenasterea.ro

31 Martie 2011

Vizualizari: 1000

Voteaza:

21 de morminte medievale descoperite la biserica episcopala din Feleac 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Calatoria mea prin lumea de dincolo
Calatoria mea prin lumea de dincolo Cartea pe care o țineți acum în mâini este o mărturie scrisă cu dorința de a-i aduce cititorului vestea cea bună: nu suntem zidiți pentru moarte, ci pentru viață veșnică. Viața noastră are sens, iar niciunii dintre oamenii care au trăit vreodată pe acest 36.00 Lei
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia Cine nu-l cunoaște pe Sfântul Paisie Aghioritul? Încă mai trăiesc cei care l-au cunoscut personal și care, povestind despre sfântul, varsă o lacrimă de recunoștință și de dor pentru acela care le-a umplut inima de dragoste pentru Dumnezeu, le-a dat 35.00 Lei
Ultima vanzare a pacatului
Ultima vanzare a pacatului Dacă iei în mână acest text, nu ai cum să-l mai lași decât atunci când ai terminat lectura. Subiectul în sine, împreună cu harul autorului, fac din acest roman o excepțională pagină de literatură.Luș Ursu este un om profund, care are în el acel dar de la 35.00 Lei
Biserica, Lume si Imparatie
Biserica, Lume si Imparatie Părintele Alexander Schmemann este unul din cei mai importanți teologi contemporani, ale cărui preocupări teologice s-au centrat pe rolul Euharistiei în viața Bisericii. Firește, studiile sale au atins și alte teme, toate având relevanță pastorală. 43.00 Lei
Ai grija!
Ai grija! Limitele se pun atunci când din centru al lumii devenim observatori ai istoriei celuilalt. Şi dacă n-o judecăm, ci o înţelegem şi o percepem, în afara hărţilor noastre, noi vom alege dacă ne vom muta, dacă vom pleca, dacă vom rămâne sau dacă ne vom 14.00 Lei
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a Nu sunt o expertă în Rugăciunea lui Iisus, dar m-aș bucura să vă pot ajuta să o înțelegeți măcar atât cât o înțeleg eu. Prea mulți dintre noi își petrec zilele având sentimentul că Dumnezeu este departe, ocupat cu lucruri mult mai importante. Însă Domnul 25.00 Lei
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae În ultimele decenii, teologia creștinã s-a aplecat cu mult interes asupra tainei persoanei. Aceasta s-ar putea datora atât actului necesar de deslușire, predare și receptare a Revelației dumnezeiești, cât și provocãrilor pe care le întâmpinã ființa umanã 55.00 Lei
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36)
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36) Părinții Bisericii Primare au fost mari teologi - deși nu se considerau ca atare - și păstori iscusiți, implicați în viața de zi cu zi a cetății și în conducerea propriilor congregații. Părinții au răspuns la marile întrebări formative ale credinței 66.00 Lei
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37)
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37) În această călătorie în istoria filosofiei și a teologiei creștine, David Bradshaw (Universitatea din Kentucky, Catedra de Filosofie) demonstrează că unul dintre motivele principale ale Marii Schisme (1054) a fost înțelegerea greșită de către apuseni 75.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact