Luni, 24 iunie, in ziua de pomenire a Sfintei Treimi, Catedrala Reintregirii din Alba Iulia si-a praznuit hramul.
Catedrala fost construita la inceputul secolului XX cu prilejul incoronarii regelui Ferdinand I si a reginei Maria, si a fost numita "Catedrala Incoronarii”.
Un scurt istoric al catedralei Reintregirii din Alba Iulia:
Asezata in inima Transilvaniei, pe locuri care ne aduc aminte de cele mai solemne momente din istoria neamului, Catedrala din Alba Iulia este simbol al unitatii noastre crestinesti si romanesti si MONUMENT AL UNIRII.
A fost construita intre anii 1921-1922 cu prilejul incoronarii regelui Ferdinand I si a reginei Maria, eveniment care a avut loc la 15 octombrie 1922. Acest act a fost supranumit "Intabularea Transilvaniei pe Romania”, iar biserica "Catedrala Incoronarii”. Se consfintea astfel, actul istoric de la 1 Decembrie 1918 cand aici, prin vointa poporului roman, s-a faurit Romania Mare.
Intregul ansamblu, Catedrala si cladirile aferente, s-a ridicat in partea de vest a Cetatii Alba Iulia, stravechiul Apulum roman, sau Balgradul evului mediu, pe locul vechiului corp de garda si in vecinatatea Platoului romanilor. Constructia a fost conceputa ca si o continuare a asezamantului mitropolitan balgradean, numit de catre Nicolae Iorga "cel mai trainic si mai de folos asezamant al romanilor de peste munti”, asezamant la care voievodul Mihai Viteazul a ridicat in anul 1597 o biserica din zid. Din nefericire asezamantul a fost demolat in anii 1713-1714 de catre Habsburgi, cu prilejul refacerii cetatii in forma actuala, iar cu materialele recuperate s-a construit biserica din cartierul Maieri, langa gara. Pe locul vechii Mitropolii este ridicata acum in partea de sud-est a cetatii o biserica memoriala din lemn.
Din punct de vedere arhitectonic, intreaga constructie - Catedrala si cladirile inconjuratoare - se integreaza in miscarea realista initiata la sfarsitul veacului al XIX-lea si inceputul veacului XX de catre un grup de arhitecti romani in frunte cu Ion Mincu si Petre Antonescu. Ei staruiau pentru reintoarcerea la formele traditionale romanesti. Constructia este o sinteza de elemente arhitectonice si decorative din timpul domnitorilor munteni Matei Basarab si Sfantul Constantin Brancoveanu, simbolizand unitatea poporului roman infaptuita pentru prima data de catre Mihai Viteazul la anul 1600.
Planul Catedralei este cel al Bisericii Domnesti din Targoviste, cruce greaca inscrisa, si apartine arhitectului Victor Gh. Stefanescu. Cu efectuarea lucrarilor a fost incredintat inginerul Tiberiu Eremie.
Ansamblul dreptunghiular ce inconjoara Catedrala este alcatuit din doua pavilioane mari la est, unde se gasesc resedinta si administratia Arhiepiscopiei si doua pavilioane mici in partea de vest - incadrand clopotnita inalta de 58 m - in care se afla administratia si personalul deservent al Catedralei. Pavilioanele sunt legate intre ele prin galerii sustinute de coloane si arcade duble, aducand cu cerdacurile asezamintelor manastiresti.
Intrarea in biserica se face printr-un pridvor deschis cu arcade mari sprijinite pe coloane cu capiteluri. Deasupra portalului, decorat cu motive traditionale, se afla, lucrate in mozaic de catre pictorul Ion Norocea, icoanele Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, iar de o parte si de alta a intrarii, icoanele Sfintilor Apostoli Petru si Pavel si ale imparatilor biblici David si Solomon.
In nisele pridvorului sunt fixate patru placi din marmura cu inscriptii comemorative ce ne aduc aminte de patru evenimente importante: 1. Tiparirea pentru prima data in limba romana a Noului Testament de catre Mitropolitul Simion Stefan la 1648; 2. Unirea de la 1600 infaptuita de catre Mihai Viteazul; 3. Martiriul lui Horea, Closca si Crisan, din anul 1785; 4. Refacerea unitatii spirituale si bisericesti a romanilor in anul 1948.
In pronaos sunt portretele voievodului Mihai Viteazul si al Doamnei Stanca.
Naosul, impunator prin inaltimea sa, este dominat de cupola sustinuta de patru stalpi octogonali imbracati in placi de marmura de Moneasa. Interiorul este impodobit cu pictura in fresca executata dupa vechea traditie iconografica de catre pictorul Costin Petrescu si ucenicii sai. La intrare sunt portretele votive ale regelui Ferdinand si reginei Maria.
Iconostasul din lemn de stejar a fost lucrat de maestrul C.M. Babic, iar icoanele de pe el pictate de catre Ion Norocea. De o parte si de alta a iconostasului sunt asezate icoanele Sfintilor Ierarhi transilvaneni Ilie Iorest (1640-1642) si Sava Brancovici (1656-1683), precum si ale Cuviosilor Marturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara si Sfantul Mucenic Nicolae Oprea de la Saliste. Hramul Catedralei este "Preasfanta Treime” si "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil”.
Biserica este Catedrala episcopala din anul 1975, cand s-a reinfiintat Episcopia Ortodoxa Romana de Alba Iulia, iar in anul 1998 a fost ridicata la rangul de Arhiepiscopie. Catedrala ramane, in acelasi timp, simbol si monument al unitatii noastre nationale, precum si loc sfant de pelerinaj.
Sursa: reintregirea.ro
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.