Dupa cinstirea Maicii Domnului, intru sfanta adormire, pe 16 august, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a oranduit praznuirea Martirilor Brancoveni, Constantin domnitorul, cei patru fii: Constantin, Stefan, Radu, Matei si vistierul Ianache Vacarescu. Cand marele domnitor crestin al Tarii Romanesti implinea exact 60 de ani la 15 august 1714, sultanul Ahmed al III-lea a dorit sa dea un spectacol unic in istorie in fata ambasadorilor marilor puteri europene: Franta, Anglia, Rusia, Imperiul Habsburgic. Era vadita cruzimea asasinilor precum si o Europa slabanoaga in fata barbariei si a tiraniei paganilor. Dupa cele mai crunte chinuri, din Joia Mare, 24 martie 1714, pana la 15 august acelasi an, dupa pradarea intregului avut si tradarea Cantacuzinilor porecliti Seitanestii, rudele Brancoveanului, marele domn, dupa cum scrie secretarul din Florenta, Delchiaro, isi imbarbata pruncii adusi ca mieii spre junghiere: "Fiii mei, fiti curajosi! Am pierdut tot ce-am avut in aceasta lume, cel putin sa salvam sufletele noastre si sa ne spalam pacatele cu sangele nostru!" Capetele mucenicilor au zburat de sub securea calaului si, dupa ce au fost tarati pe strazile Istanbulului, au fost aruncati in Bosfor. Maini crestine au scos din apa trupurile si le-au ingropat la Manastirea din Insula Halki unde ctitorise marele martir Constantin Voda Brancoveanu.
In 1720, Marica, sotia Domnului martir, a adus trupul sau si l-a ingropat la, Sfantul Gheorghe Nou, din Bucuresti. Deasupra lespedei de marmura fara nici un nume a pus o candela de argint de straja. Dupa 200 de ani, in 1914, cand se facea prima pomenire, s-a citit inscriptia discreta de pe candela: "Aceasta candela, ce s-a dat la Sfantul Gheorghe cel Nou, lumineaza unde odihnescu oasele fericitului Domn Io Constantin Brancoveanu Basarab Voievod si iaste facuta de Doamna Mariei Sale Maria, carea si Maria Sa nadajduieste in Domnul iarasi aici sa i se odihneasca oasele. Iulie, in 12 zile, leat 7228 (=1720)". Tradatorii au pierit rapid. Cel care a uneltit si a ajuns domn, Stefan Cantacuzino, in 1716, (dupa 2 ani!) a avut aceeasi soarta, fiind decapitat tot la Istanbul, iar Constantin Cantacuzino, marele intrigant si tradator, decapitat tot in 1716, iar capul golit de creier a fost umplut cu calti. Cand Constantin Brancoveanu era dus la Istanbul cu toata casa, i-a spus varului sau Stefan Cantacuzino, noul domn: "Daca aceste nenorociri sunt de la Dumnezeu pentru pacatele mele, faca-Se voia Lui. Daca sunt insa fructul rautatii omenesti, pentru pieirea mea, Dumnezeu sa-i ierte pe vrajmasii mei, dar pazeasca-se de mana teribila si razbunatoare a Judecatii divine!" Dupa numai doi ani, Judecata Divina s-a facut! Iar Sfintii Brancoveni se bucura in Imparatia Luminii!
+ Calinic Episcop al Argesului si Muscelului
Sursa: eparhiaargesului.ro
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.