În perioada 16-18 iunie s-au desfășurat, la Timișoara, o serie de evenimente dedicate unui moment important al memoriei românești, 65 de ani de la punerea în mișcare a celei mai ample acțiuni de deportare din istoria contemporană a României, deportarea în Bărăgan a zeci de mii de persoane din zona de Vest a țării. În 18 iunie 1951 (de sărbătoarea Rusaliilor), pe fondul unor relaţii conflictuale apărute între liderul comunist de la Moscova, Iosif Vissarionovici Stalin, şi liderul comunist de la Belgrad, Iosif Broz Tito, peste 40000 de persoane, din peste 200 de localități din țară, de pe lângă frontiera cu Iugoslavia, au fost deportate în Câmpia Bărăganului.
Evenimentele au debutat joi, 16 iunie, la Muzeul Satului Bănăţean, unde au fost lansate cărțile: „Desculți printre ciulini. Mărturii despre deportarea în Bărăgan”, de Marcel Sămânță și „Sârbii în Golgota Bărăganului. Noi contribuții”, autori Miodrag Milin și Sfetcu Mihailov. De asemenea, au fost prezentate și două cărți reeditate: „Deportarea în Bărăgan – Destine – Documente – Reportaje”, autori Viorel Marineasa, Daniel Vighi și Valentin Sămânță, și „Lagărul deportării. Pagini din lagărul Bărăganului, 1951-1956”, scris de Rafael Mirciov.
Vineri, 17 iunie, la Casa Adam Müller Guttenbrunn din municipiul Timişoara, a avut loc Simpozionul cu tema „Deportarea în Bărăgan – Sinteze și reevaluare”, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la deportarea în Bărăgan, moderat de prof. univ. dr. Viorel Marineasa.
La întâlnire au fost prezente oficialități locale și județene, oameni de cultură, deportați, urmași ai celor care au avut de suferit de pe urma deportării în Bărăgan, precum și alți invitați.
În cadrul evenimentului a fost vizionat și un episod din filmul „Deportații”, realizat de Filaret Acatrinei. A urmat sesiunea de comunicări, unde conferențiarii invitați și-au prezentat ultimele lucrări specifice temei întâlnirii.
„În noaptea de 18 spre 19 iunie 1951, a doua zi de Rusalii a început deportarea a 40320 de persoane (peste 44000 de persoane după unii autori), care alcătuiau 12791 de familii din zona de Vest a țării. Deportații refuzau în mod organic comunismul, fapt pentru care erau catalogați „dușmani ai poporului”, „elemente subversive”, care aveau „manifestări dușmănoase” fiind considerați o piedică în comunizarea agriculturii. Deportarea este un fenomen de masă, fiecare deportat a trăit această tragedie în felul său personal. O lecție de istorie care, din păcate, nu se învață la școală. Este de datoria noastră să nu uităm cele întâmplate, pentru a nu se mai repeat niciodată”, a precizat Petru Mirciov, Președintele Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan.
Programul dedicat împlinirii a 65 de ani de la deportarea în Bărăgan s-a încheiat astăzi în Parcul Justiției din Timişoara, la Monumentul dedicat foștilor deportați în Bărăgan, unde s-a desfășurat un ceremonial religios, oficiat de către preoții de la Catedrala mitropolitană, în cadrul căruia s-au înălțat rugăciuni pentru toți cei deportați.
Organizatorul evenimentului a fost Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan.
În 1990, la Timișoara, a fost înființată Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan. Această asociație, împreună cu Asociația Foștilor Deținuți Politici, din Turnu-Severin, şi-au asumat rolul de a păstra vie memoria deportării prin editare de cărți, arhivare de documente, ridicare de monumente și organizarea periodică de simpozioane și comemorări. În anul 1996, la împlinirea a 45 de ani de la deportare, Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan a ridicat Monumentul Deportării, amplasat în Parcul Justiției din Timișoara.
Sursa: mitropolia-banatului.ro
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.