FRUMUSETEA UNEI CTITORII REINVIATE. Biserica Palatului Cotroceni

Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul împlinirii a 5 ani de la sfințirea bisericii reconstruite în curtea interioară a Palatului Cotroceni, cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului“ și „Sfinții Mucenici Serghie şi Vah“, marţi, 7 octombrie 2014:

Biserica Palatului Cotroceni, monument reprezentativ pentru cultura, spiritualitatea şi civilizaţia medievală românească, împlineşte anul acesta cinci ani de la sfinţirea zidurilor renăscute, în urma eforturilor depuse de Fundaţia Cantacuzino şi Administraţia Prezidenţială în perioada 2000-2004 şi 2008-2009.

Piatra de temelie a vechii biserici de la Cotroceni a fost pusă de evlaviosul şi eruditul Voievod Şerban Cantacuzino în primul său an de domnie - 1678.

Zidită pe locul unui vechi schit, închinat Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah, ca mulțumire înălțată lui Dumnezeu pentru ajutorul primit personal de către domnitor în vremuri de restrişte şi prigoană, biserica a fost finalizată în anul 1682.

De-a lungul timpului aici a funcţionat reşedinţa domnitorului Ţării Româneşti, astfel biserica a fost tot timpul înfrumuseţată şi înzestrată conform statutului său de biserică domnească.

Ca şi ocrotitorii săi spirituali, Sfinţii Martiri Serghie şi Vah, biserica mănăstirii Cotroceni a cunoscut de-a lungul timpului multe încercări dureroase şi păgubitoare. A suferit de mai multe ori de pe urma cutremurelor de pământ (în anii: 1738, 1802, 1940, 1977), a războaielor, a invaziilor străine şi a incendiilor (în anii: 1718 şi 1787).

Traversând istoria, biserica mănăstirii Cotroceni a rezistat totuşi tuturor răutăţilor vremilor, până în anul 1947, când, odată cu instalarea dictaturii comuniste atee, biserica Palatului Cotroceni a fost închisă definitiv cultului liturgic. Neîngrijită şi abandonată timp de 30 de ani, biserica a suferit grave avarii la cutremurul din anul 1977. Mai mult de atât, în anul 1984 biserica a fost omorâtă prin demolare şi a zăcut „moartă” timp de aproape 20 de ani (1984 – 2003/2004).

Prin ocrotirea Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah, care prin credinţa lor puternică în Hristos Cel răstignit şi înviat au devenit buni biruitori mucenici, biserica Palatului Cotroceni a reînviat, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel: „Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia (…). Precum este scris, pentru Tine suntem omorâţi toată ziua, socotiţi am fost ca nişte oi de junghiere. Dar în toate acestea suntem mai mult decât biruitori prin Acela Care ne-a izbăvit” (Romani 8, 35-37), adică prin Iisus Hristos.

Astfel, această biserică reînviată, este acum o biserică nouă, construită însă în întregime pe vechile temelii şi păstrând în totalitate forma bisericii iniţiale. Reconstrucţia ei se datorează Fundaţiei Cantacuzino şi Administraţiei Prezidenţiale. În perioada 2000 – 2003/2004, prin bunăvoinţa Domnului Ion Iliescu, Preşedinte al României în acel timp, s-a realizat reconstrucţia parţială a acestei biserici, şi anume pridvorul şi naosul, sub forma unui „Memorial“, în care au fost reînhumate osemintele ctitorului ei, Domnitorul Şerban Cantacuzino, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Părintelui nostru Patriarh Teoctist, prezent personal la acel eveniment, în data de 17 septembrie 2004.

În perioada 2008-2009, din iniţiativa şi cu stăruinţa Domnului Traian Băsescu, actualul Preşedinte al României, s-a finalizat reconstrucţia integrală a acestei biserici şi a fost dotată cu toate cele necesare cultului, spre a fi comemoraţi aici „fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori”, dar şi pentru săvârşirea sfintelor slujbe ca răspuns la solicitările spirituale care vin din partea personalului ce îşi desfăşoară activitatea în Administraţia Prezidenţială, precum şi a credincioşilor ortodocşi din împrejurimi.

Totodată, la solicitarea noastră şi prin bunăvoinţa Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu al Olteniei, această biserică, închinată Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah, a primit în dar, în ziua resfinţirii ei, 11 octombrie 2009, două fragmente din moaştele Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah, de la Catedrala mitropolitană din Craiova, iar Patriarhia Română a oferit noii biserici racla în care se află cele două fragmente din moaştele acestor sfinţi mucenici.

Astăzi, la sărbătoarea Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah, când aniversăm împlinirea a cinci ani de la sfinţirea bisericii, pomenim cu veneraţie pe ctitorii vechii mănăstiri: voievozi, ierarhi, preoţi şi credincioşi mărturisitori ai dreptei credinţe, dar şi pe ctitorii, binefăcătorii şi închinătorii noii biserici, luminaţi de credinţă şi evlavie, dărnicie şi iubire de neam, spre slava lui Dumnezeu şi binele poporului român.

† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

.