În perspectiva alegerilor europarlamentare, locale, legislative și prezi­den­țiale din anul 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, pornind de la pozițiile exprimate succesiv prin hotărârile sinodale din 13-14 februarie 1996, 23-25 februarie 2000, 12-13 februarie 2004, 5-7 martie 2008, 25 februarie 2016 și 21 iulie 2020, din dorința de a face cât mai clară atitudinea Bisericii Ortodoxe Române față de viața politică și campaniile electorale, ho­tărăște:

1. În calitatea sa de cetățean al Patriei și de părinte duhovnicesc al tuturor enoriașilor săi, indiferent de orientarea lor politică, preotul are libertatea, binecuvântarea și îndatorirea ca, de pe poziția și prin mijloacele duhovnicești care-i sunt specifice, să participe la viața cetății, sprijinind activitățile menite să promoveze binele obștesc și împotrivindu-se oricăror măsuri sau acti­vități care se dovedesc a fi în contradicție cu învățătura și morala creștină ortodoxă. În vederea respectării opțiunilor politice ale credin­cioșilor săi, preotul are obligația de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declarațiile publice, cât şi în activitatea practică, față de problemele cu caracter politic. Opțiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret.

2. Menține hotărârea sinodală nr. 1.676 din 6 martie 2008, prin care, în conformitate cu Sfintele Canoane (6 Apostolic, 7 Sinodul IV Ecumenic, 10 Sinodul VII Ecumenic, 11 Sinodul local Cartagina), se stipulează că printre îndeletnicirile incompatibile cu slujirea și demnitatea clericală se numără și aceea de „a primi asupra sa dregătorii sau îndeletniciri lumești”, iar arhiere­ului, preotului, diaconului, monahului și monahiei din Biserica Ortodoxă Română le este interzis:

a. să facă politică partinică;

b. să fie membru(ă) al unui partid politic sau al unei organizații care poate fi asimilată unui partid politic;

c. să candideze la alegerile parlamentare sau locale;

d. să participe la campanii electorale în calitate de susțină­tor(oare);

e. să ocupe funcții de demni­tar/înalt funcționar public la nivel central sau local, în Statul român sau în alte state.

3. Clericul sau monahul care se implică în politica vreunui partid în calitate de membru sau de candidat, dar şi prin sus­ținerea unui candidat, încalcă legământul depus la hirotonie („...nu mă voi îndeletnici cu activități potrivnice chemării preoțești şi nu mă voi face părtaș la lucrări şi adunări care dăunează Bisericii”, hotărârea sinodală nr. 4.670/2008), prevederile Regulamentului auto­rităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române (2015) şi ale Regulamentului pentru organizarea vieții monahale și funcționarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor (2003) și va trebui să aleagă între cariera politică şi misiunea clerica­lă/via­ța monahală. Abaterile de acest fel vor fi judecate în consistoriile eparhiale.

4. Aplicând principiul iconomiei (pogorământ, dispensă), în vederea împlinirii misiunii pastoral-sociale la care sunt chemați în viața comuni­tăților pe care le păstoresc, Sfântul Sinod, prin hotărârea sinodală nr. 1.676 din 6 martie 2008, permite totuși ca preoții și diaconii să candideze, însă doar ca independenți și doar pentru calitatea de consilier local şi consilier județean în România, în următoarele con­diții:

a. lipsa unor candidați laici or­to­docși, bine pregătiți, capabili să reprezinte eficient comu­nitățile din care provin și în a căror componență intră credin­cioși ortodocși;

b. încălcarea neutralității politice sau susținerea publică pe plan local a unui partid politic de către deservenții altor culte sau organizații religioase;

c. promovarea de către unele partide politice a unor oameni politici care au atacat în mod constant instituția Bisericii și valorile morale creștine ale so­cietății sau candidarea respectivelor persoane ca indepen­denți.

5. Preoții și diaconii nu pot candida la alegerile locale fără a­probarea scrisă a chiriarhilor lor. Aceasta va fi acordată în urma analizei solicitărilor, într-o ședință a Permanenței Consiliului eparhial și numai acelor clerici considerați capabili să promoveze interesele comunității în consiliile locale și în consiliile județene. Dacă, însă, se dovedește că preotul sau diaconul nu corespunde cerințelor mandatului încredințat, de a lucra şi a apăra interesele comunității locale, atunci i se va retrage aprobarea.

6. Preoții și diaconii care au obținut aprobarea bisericească de a candida pentru a deveni membri în consiliul local sau consiliul județean vor fi suspen­dați de la slujire pe întreaga perioadă a campaniei electorale (pentru evitarea oricăror suspiciuni referitoare la folosirea de mijloace pastorale în campania electorală), vor adopta în timpul campaniei electorale un comportament adecvat slujirii şi demnității preoțești, vor respecta legislația în vigoare privind campaniile electorale şi alegerea autorităților adminis­trației publice locale şi nu vor folosi în scopuri electorale lăcașurile de cult.

7. Sfântul Sinod reamintește apelul său către liderii partidelor politice din România de a nu permite recrutarea de mem­bri din rândurile clerului și nici folosirea în scopuri politice a persoanelor, spațiilor, slujbelor și însemnelor bise­ri­cești.

8. Sfântul Sinod reiterează faptul că Biserica Ortodoxă Română nu recomandă susținerea vreunui partid politic sau vre­unei ideologii politice, ci îndeamnă pe toți cetățenii să facă alegeri după criterii care vizează realizarea binelui țării și promovarea valorilor creștine în societate. În acest sens, pentru aprecierea candidaților la alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale din acest an, recomandă credin­cioșilor Bisericii noastre următoarele 10 criterii orientative:

I. manifestarea credinței în Dumnezeu și a responsabilității faţă de comunitate;

II. apărarea libertății religioase și susținerea activităților spirituale şi sociale ale Bisericii;

III. respectul pentru persoana umană şi promovarea culturii vieţii: promovarea familiei tra­diționale, firești, formată din bărbat şi femeie, menită să conceapă alte vieți; implementarea de politici împotriva avortului, eutanasiei, cercetărilor pe embrioni umani, clonării;

IV. promovarea unei educații naționale integrale, care îmbină cunoașterea intelectuală cu formarea morală și spirituală;

V. apărarea și promovarea să­nătă­ții fizice, psihice și mo­rale/spirituale a poporului român;

VI. diminuarea sărăciei, dezvoltarea economică și creșterea demografică a României;

VII. apărarea şi promovarea patrimoniului cultural și spiritual național;

VIII. apărarea resurselor naturale, ocrotirea mediului şi dezvoltarea agriculturii, ca baze ale responsabilității pentru ge­ne­rațiile prezente şi viitoare;

IX. sprijinirea comunităților de români din jurul granițelor şi a diasporei române, precum şi promovarea de proiecte de încurajare a românilor să revină în România;

X. apărarea şi promovarea cu demnitate a intereselor poporului român, pe plan extern şi intern.

9. Desigur, aceste criterii pot fi completate cu alte criterii utile pentru orientarea alegătorilor spre un vot corect, responsabil și folositor țării.

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: