Ansamblul folcloric "Dobrogeanca" din cadrul Centrului Cultural Ovidiu va reconstitui, vineri, de la ora 11.00, la Muzeul de Arta Populara, obiceiul popular "Lazarelul". Datina se practica in simbata dinaintea Floriilor, numita si "Simbata lui Lazar". Prin acest demers, directorul Muzeului de Arta Populara, dr. Maria Magiru, si-a propus sa readuca in atentia publicului tinar si nu numai, obiceiuri demult uitate, dar care tin de specificul satului romanesc.
Obiceiul Lazarelului, pe care tinerii coordonati de coregrafa Elena Dordea il vor reda in aceasta vineri, aminteste de un stravechi zeu al vegetatiei ce murea si renastea la inceputul fiecarei primaveri. In "Simbata lui Lazar", fetele, impodobite cu coronite de salcie, colinda si primesc oua, pe care apoi le inrosesc. Ele pling moartea si inmormintarea unui tinar pe nume Lazar. Plecat de acasa cu oile sau cu caprele la pascut, tinarul se catara in copac pentru a dobori frunza animalelor. Amintindu-si ca mama sa facea placinte, Lazar se grabeste sa coboare din arbore si cade. Obiceiul se refera la cautarea indelungata si din ritual fac parte gasirea trupului neinsufletit de catre surioare, aducerea acasa, scalda sa in lapte dulce, imbracarea in frunze de nuc si aruncarea scaldei pe sub nuci, invierea si metamorfozarea lui Lazarel in flori si vegetatie. In lucrarea "Zile si Mituri", Ion Ghinoiu precizeaza ca, dupa unele traditii, corpul neinsufletit al lui Lazar a fost gasit si bocit de sora lui mai mare, care era nevasta lui Dragobete si nora Babei Dochia. De atunci ar data si obiceiul jelitului la mort, in Dobrogea si sudul Olteniei. Personajul central al obiceiului este Lazarita, o tinara imbracata in alb si cu cununa de flori pe cap, care executa un dans ritualic. In satul traditional, in aceasta zi se imparteau placinte, in amintirea personajului despre care se spune ca "a poftit la placinte".
Mirela STINGA
Sursa: telegrafonline.ro
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.