Conducerea Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu a făcut publică ieri, 30 martie, desemnarea pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr în funcţia de decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna”.

Părintele Chifăr este născut la 4 septembrie 1956, în Bran, jud. Braşov. Studii la Liceul Pedagogic din Braşov (1971-1976), la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1977-1981), cu specializare la Facultatea de Teologie a Universităţii „Friedrich-Alexander” din Erlangen – Germania (1983-1989), care i-a conferit doctoratul. Preot la biserica „Sf. Treime” din Zizin – jud. Braşov (din 1981), apoi la biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Braşov (dec. 1989 – ian. 1992), lector la Facultatea de Teologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1991-2000), conferenţiar (2000), apoi profesor (2002) de Istorie bisericească universală. Din 2003 profesor titular la Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu. Participant la o serie de conferinţe şi simpozioane în ţară şi peste hotare.

Lucrări: Sângele martirilor, sămânţa creştinismului, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza»” Iaşi, Teologie, tom. II, 1993-1994, p. 63-74; Sfântul Grigorie de Nyssa (335-394) – teologul contemplativ din Capadocia, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza»” Iaşi, Teologie, tom. III, 1993-1994, p. 109-124; Taina nunţii după învăţătura Sfinţilor Părinţi, în vol. „Familia creştină azi”, Iaşi, 1995, p. 99-112; Icoana – teologie în culori şi expresie a realităţii întrupării lui Hristos, în TV, an. V, 1995, nr. 10-12, p. 105-125; Filip Melanchton (1497-1560) – teoreticianul ideologiei luterane, în Ibidem, tom. IV, 1997-1998, p. 119-128; Ortodoxia în confruntare cu arianismul. Episcopatul apusean în apărarea crezului niceean, în Ibidem, tom. IV, 1997-1998, p. 187-202; Mitropolitul Andrei Şaguna – omul, ierarhul, cărturarul, în TV, an. VII, 1997, nr. 7-12, p. 102-112; Clement Alexandrinul, fondatorul teologiei ştiinţifice creştine, în AB, an. X, 1999, nr. 10-12, p. 6-14 şi „Cronica Episcopiei Huşilor”, nr. 3, 1997, p. 209-220; Sfântul Ambrozie al Milanului – apărător al Ortodoxiei niceene în Imperiul Roman de Apus, în TV, an. VII, 1997, nr. 7-12, p. 67-78; Teologia icoanelor în literatura patristică anterioară declanşării iconoclasmului bizantin, în „Ştiinţa, tehnica şi arta conservării şi restaurării patrimoniului cultural”, vol. III, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1999, p. 231-256; Relaţiile politico-religioase dintre Roma şi Constantinopol la începutul secolului al VIII-lea, în „Revista Teologică”, nr. 4, 1999, p. 88-99; Puterea imperială bizantină şi cultul icoanelor în secolele VIII-IX, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza»” Iaşi, Teologie, tom. V, 1999-2000, p. 131-142; Cultura românească în Basarabia sub ocupaţie ţaristă, în Ibidem, tom. V, 1999-2000, p. 143-158; Sinodul al VII-lea ecumenic – moment marcant al încheierii disputelor hristologice, în AB, an. XI, 2000, nr. 7-9, p. 12-22; Poate fi considerat Sfântul Epifanie al Salaminei un promotor al iconoclasmului?, în TV, an. X, 2000, nr. 1-6, p. 144-158; Iconologia Sfântului Ioan Damaschinul în contextul disputelor iconoclaste din secolul al VIII-lea, în TV, an. X, 2000, nr. 1-6, p. 113-126; Răsăritul şi Apusul creştin în apărarea dogmei Sfintei Treimi în secolul al IV-lea, în vol. „Dialog Teologic”, an. III, 2000, nr. 5, p. 89-106; Basarabia – pământ românesc, în vol. „Priveghind şi lucrând pentru mântuire”, Iaşi, 2000, p. 226-241; Contextul politico-religios sud-european în perioada recunoaşterii Mitropoliei Moldovei, în TV, an. XI, 2001, nr. 1-7, p. 135-150; Personalităţi politice şi bisericeşti implicate în rezolvarea conflictului privind recunoaşterea lui Iosif, primul mitropolit al Moldovei, în TV, an. XI, 2001, nr. 8-12, p. 9-20; Sinodalitatea, mijloc de combatere a fenomenului sectar, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al. I. Cuza»” Iaşi, Teologie, tom. VI, 2001, p. 47-59; Mitropolitul şi Sinodul Bisericii româneşti din Transilvania în contextul evenimentelor privind unirea cu Biserica Romei (1698-1701), în „Annales Universitatis Apulensis Series Historica”, vol. 6, Alba Iulia, 2002, p. 95-104; Patriarhul Ieremia al II-lea şi întărirea unităţii Ortodoxiei ecumenice la sfârşitul secolului al XVI-lea, în vol. „În memoria lui Alexandru Elian”, Ed. Arhiepiscopiei Timişoarei, 2008, p. 267-283; Componenta reformatoare a păstoririi patriarhului Nikon al Moscovei, în vol. „Teologie ortodoxă în destin românesc. Omagiu Părintelui Profesor Ilie Moldovan la 80 de ani”, Sibiu, 2008, p. 343-362; Contribuţia Sfântului Vasile cel Mare la combaterea pnevmatomahismului eunomian, în vol. „Sfântul Vasile cel Mare. Închinare la 1630 de ani”, Studia Basiliana III, Bucureşti, 2009, p. 251-263; Instrucţiunile teologice scrise, pe care le-a primit Atanasie în Viena sub jurământ, şi competenţele „teologului”, în vol. „Unirea românilor din Transilvania cu Biserica Romei” (Die Union der Rumänen Siebenbürgens mit der Kirche von Rom), editor J. Marte, Bucureşti, 2010, p. 290-302; Taina Întrupării Cuvântului, fundamentul iconologiei Sfântului Gherman I, Patriarhul Constantinopolului, în vol. „Învăţământul universitar vocaţional la ceas aniversar – 2010. Studii şi cercetări”, Iaşi, 2010, p. 455-466; Mitropolitul Andrei Şaguna şi autonomia Bisericii româneşti din Ardeal faţă de Patriarhia sârbă din Carloviţ, în „Euharistirion Patriarhului Daniel al României”, Bucureşti, 2011, p. 519-533; Recunoaşterea unor noi Biserici autocefale: diversitatea lingvistică a gândirii teologice ortodoxe, în „Teologia ortodoxă în secolul al XX-lea şi la începutul secolului al XXI-lea”, vol. coordonat de Pr. Prof. Dr. Viorel Ioniţă, Bucureşti, 2011, p. 85-96; Sârbii şi Imperiul Bizantin în timpul ţarului Ştefan Duşan, în vol. „File de istorie. Preţuire şi recunoştinţă Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu”, Cluj-Napoca / Sibiu, 2012, p. 156-173; Contribuţia Părintelui Profesor Milan Şesan la promovarea valorilor Ortodoxiei – Sinodalitatea, în vol. „Vocaţie şi dăruire. In Memoriam Părinţilor Profesori Milan Şesan şi Teodor Bodogae”, Sibiu, 2012, p. 66-75; Mişcarea donatistă şi politica religioasă constantiniană, în RT, nr. 4, 2012, p. 128-140; Premisele politico-religioase ale emiterii Edictului de la Mediolanum din anul 313, în vol. „Cruce şi misiune. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena promotori ai libertăţii religioase şi apărători ai Bisericii”, vol. I, Bucureşti, 2013, p. 173-186; Convertirea lui Constantin cel Mare în lumina izvoarelor, în vol. „Cruce şi misiune. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena…”, vol. II, Bucureşti, 2013, p. 149-166. O parte din studii strânse în vol. Studii istorice, Sibiu, 2005, 193 p. şi Iconologie şi iconoclasm, Sibiu, 2010, 306 p.

În volum: Das VII ökumenische Konzil von Nikaia, Ed. Oikonomia, Erlangen, 1993, 296 p.; Icoana. Teologie în imagini (în colaborare cu Pr. Prof. Dr. Petre Semen), Iaşi, 1999, 289 p.; Istoria creştinismului, I, Iaşi, 1999, 176 p.; Istoria creştinismului, II, Iaşi, 2000, 326 p.; Istoria creştinismului, III, Iaşi, 2002, 248 p.; Istoria creştinismului, IV, Iaşi, 2005, 391 p. (reeditate la Sibiu în două volume); Teologie şi spiritualitate patristică, Iaşi, 2002, 205 p.; Începuturile monahismului răsăritean: Egipt, Ţara Sfântă, Muntele Sinai, Siria, în vol. „Monahismul ortodox românesc”, vol. I, Bucureşti, 2014, p. 37-69; Monahismul slav-răsăritean (ucraineano-rus), în Ibidem, p. 179-208.
Traduceri: G. Larentzakis, Die Orthodoxe Kirche. Ihr Leben und ihr Glauben (Biserica Ortodoxă – Trăire şi credinţă), Ed. Styria, Graz, 2000, traducere din limba germană, Sibiu, 2010, 292 p.

Literatura: Mihai Vizitiu şi Virginia Popa, Istoria învăţământului teologic din Moldova şi Bucovina, Iaşi, 2007, p. 278-281; Enciclopedia Ortodoxiei româneşti, Iaşi, 2007, p. 174.

Sursa: Pr. Acad. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Dicţionarul Teologilor Români.

Sursa: mitropolia-ardealului.ro