Astazi, incepand cu ora 15:00, in Bucuresti are loc procesiunea cu moastele Sfantului Martir Constantin Brancoveanu de la Catedrala patriarhala pana la Biserica „Sfantul Gheorghe“-Nou. Despre insemnatatea fiecarui popas al acestei procesiuni ne-a vorbit pr. dr. Florin Serbanescu, consilier patriarhal in cadrul Sectorului Cultura si patrimoniu religios al Patriarhiei Romane.

Asezate in cursul diminetii in baldachinul de pe Dealul Patriarhiei pentru a fi venerate de cler si credinciosi cu prilejul sarbatorii Sfintilor Imparati Constantin si Elena - hramul istoric al Catedralei patriarhale, moastele domnitorului care a primit martiriul la 1714 vor fi purtate, in aceasta dupa amiaza, intr-o procesiune solemna cu opriri la o serie de monumente brancovenesti reprezentative pentru Capitala.

Catedrala patriarhala, punctul de plecare al procesiunii, este locul unde tanarul mare logofat Constantin Brancoveanu a fost uns domnitor al Tarii Romanesti, in octombrie 1688.

Clopotnita de pe esplanada catedralei este ctitorie din anul 1698 a voievodului martir, ne explica parintele Florin Serbanescu: „Constantin Brancoveanu a dorit sa deschida un acces catre mitropolie dinspre oras, unde, la baza dealului, se afla si casa mostenita de la parintele sau, Papa Brancoveanu. Pana in acel moment, accesul pe Dealul Mitropoliei se facea din Str. 11 Iunie de astazi si acolo exista o prima incinta administrativa, in care functiona si tipografia. Domnitorul Constantin Brancoveanu a dorit sa deschida accesul spre mitropolie direct dinspre Curtea Domneasca si a inaltat aceasta clopotnita care era, la vremea aceea, poarta de intrare in curte. In constiinta bucurestenilor, ea a ramas un reper important al ansamblului de pe Dealul Patriarhiei“.

Crucea brancoveneasca. La baza Dealului Mitropoliei, in fata strazii Bibescu Voda de astazi se aflau, in sec. al XVII-lea, casa si curtea lui Papa Brancoveanu, mostenite de la parintele sau, Preda Brancoveanu, bunicul Sfantului Constantin: „In aceasta curte s-a intamplat un eveniment sangeros in anul 1655, cand seimenii rasculati au navalit, l-au prins si l-au ucis pe Papa Brancoveanu, se spune chiar la poarta. In 1713, fiul cel mai mare al domnitorului martir, pe numele sau tot Constantin, a ridicat in amintirea mortii bunicului sau, Papa Brancoveanu, o cruce la baza Dealului Mitropoliei, in locul unde s-a produs uciderea. Aceasta cruce a dainuit multa vreme, pana in timpul marilor transformari ale centrului Bucurestiului prin actiunile demolatoare initiate de Nicolae Ceausescu pentru construirea centrului civic, cand a fost demantelata si depusa la Muzeul National de Arta. Abia dupa 1990 s-a putut face gestul reparator de a executa o copie absolut fidela a acestei cruci, cu intreaga inscriptie brancoveneasca. Aceasta cruce a fost instalata putin mai sus decat era locul initial. In prima sa amplasare, se afla undeva in zona actualului spatiu verde din Piata Unirii. S-a asezat la baza dealului, la sfarsitul zonei de peluza, pentru a fi mai bine protejata. Semnificatia ei in constiinta bucurestenilor a ramas aceeasi, amintind de viata de familie a domnitorului Constantin Brancoveanu si de evenimentele dramatice din timpul copilariei sale“, arata parintele consilier.

Oprirea la Crucea brancoveneasca de la baza Dealului Patriarhiei aminteste si de resedinta domneasca refacuta de domnitorul martir: „Chiar langa curtile lui Papa Brancoveanu se afla Curtea Domneasca, resedinta ce se numara intre ctitoriile brancovenesti din Capitala. Domnitorul martir a avut o importanta contributie in restaurarea ei, construind inclusiv marea sala in care s-a petrecut scena mazilirii, cu naframa neagra pusa de Mustafa aga pe umarul lui Constantin Brancoveanu in 28 martie 1714, miercurea din Saptamana Mare. In momentul de fata se pastreaza o coloana intreaga in picioare, ramasa din stalpii ce sustineau sala. Asadar, domnitorul a avut o importanta contributie si in restaurarea si infrumusetarea Curtii Domnesti, unde a refacut vechea resedinta domneasca“.

Biserica „Domnita Balasa“ este ctitoria celei de-a sasea fiice a lui Constantin Brancoveanu, nascuta la 1693 si casatorita la 31 mai 1708 cu Manolache Lambrino. „In anii 1750-1751, Balasa a ctitorit biserica intr-o prima forma. Safta Brancoveanu a restaurat-o in 1842, iar pe locul ei, in perioada 1881-1885, s-a ridicat lacasul monumental care dainuie pana astazi. Biserica ‹‹Domnita Balasa›› a reprezentat vatra de spiritualitate a ansamblului Asezamintelor Brancovenesti, care cuprindeau si renumitul Spital Brancovenesc. Spitalul a constituit o institutie de rezonanta in Bucurestiul secolelor XIX-XX, pana la demolarea sa in aceeasi actiune de sistematizare a centrului Capitalei. Biserica a ramas prezenta in constiinta bucurestenilor si a romanilor ca o ofranda a familiei Brancovenilor pe teritoriul capitalei Romaniei“, continua parintele Serbanescu.
Academia Domneasca de la Manastirea „Sfantul Sava“. Ultimul popas pe calea acestui pelerinaj cu moastele Sfantului Voievod Martir Constantin Brancoveanu are loc in fata cladirii Universitatii de astazi, pe bulevardul Regina Elisabeta, unde s-a aflat pana la jumatatea sec. al XIX-lea renumitul asezamant al Manastirii „Sfantul Sava“ si sediul celebrei academii ctitorite si organizate de Domnitorul Constantin Brancoveanu. „Inceputurile acestui asezamant vor fi fost mai modeste in vremea Domnitorului Serban Cantacuzino, insa Brancoveanu a dat un nou suflu acestei institutii de cultura, aducand ca profesori o pleiada de carturari ai scolii neoaristoteliene care au dat o stralucire deosebita acestei institutii de invatamant ce rivaliza cu renumita academie din Fanar a Patriarhiei Ecumenice si se bucura chiar de o mai mare libertate de manifestare, atragand tineri studiosi din tara si din alte parti ale Ortodoxiei. Academia a functionat si dupa moartea lui Brancoveanu, manastirea fiind inchinata Patriarhiei Ierusalimului. A avut, asadar, o prezenta deosebita in viata culturala a Tarii Romanesti, ajungand la un moment dat chiar resedinta domneasca, dupa parasirea Curtii Arse de pe dealul pe care se afla astazi Palatul Parlamentului, ce a succedat Curtii Vechi Domnesti de langa Dambovita. Academia ‹‹Sfantul Sava›› a disparut din peisajul bucurestean, din pacate, in conditiile sistematizarii Capitalei. Amplasamentul vechii manastiri a lasat unele marturii arheologice descoperite in anii din urma, ultima data cu ocazia sapaturilor facute pentru actualul parcaj subteran din fata Universitatii, in urma carora au fost puse in evidenta inclusiv temeliile bisericii asezamantului monastic. Bucurestenii si toti romanii, de altfel, este bine sa stie ca pe locul acela a fost renumita Academie ‹‹Sfantul Sava››, un loc incarcat de istorie ce a reprezentat multa vreme o traditie de cultura romaneasca, stafeta preluata mai apoi de cladirea actuala a Universitatii“, a mai spus parintele Florin Serbanescu.

Procesiunea se va incheia la Biserica „Sfantul Gheorghe“-Nou, cea mai importanta ctitorie a domnitorului Constantin Brancoveanu din Bucuresti. „Ridicata la inceputul sec. al XVIII-lea, biserica a fost sfintita in 1707, in anii imediat urmatori intoarcerii domnitorului dupa reconfirmarea domniei pe viata de la Adrianopol. Era o veche bisericuta inlocuita de Brancoveanu cu acest lacas monumental, pe masura hanului ce o inconjura. Pictura initiala a bisericii a fost facuta de celebrul Parvu Mutu, unul dintre cei doi mari zugravi cu scolile lor, alaturi de Constantinos, din vremea lui Constantin Brancoveanu. In urma tragediei de la Constantinopol si a unui exil suferit impreuna cu fiicele sale, Doamna Maria Brancoveanu a revenit in tara in anul 1717, iar in 1720, in mare taina, a adus ramasitele pamantesti ale sotului ei martir, care dupa decapitare fusesera aruncate in Bosfor si apoi ingropate la manastirea din insula Halki. Pentru a marca acest loc, Doamna Maria a comandat o piatra de mormant pe care s-a lucrat stema Tarii Romanesti, acvila cruciata, iar deasupra a asezat o candela cu inscriptie in care a mentionat ca acolo odihnesc ramasitele pamantesti ale domnitorului Constantin Brancoveanu, afirmandu-si dorinta de a fi si ea ingropata alaturi de defunctul ei sot, eveniment petrecut in anul 1729“, incheie parintele consilier patriarhal Florin Serbanescu pelerinajul in istorie pe urmele pasilor domnitorului martir Constantin Brancoveanu.

Scoase de sub lespedea de marmura, ramasitele pamantesti ale domnitorului martir se intorc intr-o racla de argint aurit, pentru a fi venerate ca sfinte moaste si depuse spre inchinare in naosul bisericii, unde voievodul a participat, de atatea ori, la sfintele slujbe din jiltul domnesc.

Alexandru Briciu
Sursa:ziarullumina.ro

.

• Moastele Sfantului Constantin Brancoveanu
  Publicat in : Sfintii Martiri Brancoveni