Anul 2013 a fost proclamat, la initiativa Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in sedinta de lucru din 25 octombrie 2011, drept Anul omagial al Sfintilor Imparati Constantin si Elena la implinirea a 1 700 de ani de la Edictul de libertate religioasa de la Milano (313) si Anul comemorativ "Dumitru Staniloae” (1903-1993) la implinirea a 110 de ani de la nastere si a 20 de ani de la trecerea la cele vesnice a celui mai important teolog roman.

Sarbatoarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena este hramul istoric al Catedralei Patriarhale. Cu aceasta ocazie la Patriarhie au loc mai multe manifestari care se vor desfasura dupa un program special:

Luni, 20 mai 2013, orele 16:00, slujba Privegherii de hram oficiata de Inaltpreasfintitul Parinte Arhiepiscop Casian al Dunarii de Jos.

Orele 19.00, in Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei va fi difuzat filmul realizat de catre postul de televiziune TRINITAS TV despre Concursul national “Bucuria de a fi crestin”organizat in eparhiile Patriarhiei Romane.

Marti, 21 mai 2013, orele 7.00, sfintele moaste ale Cuviosului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor, ale Sfintilor Imparati Constantin si Elena si ale Sfantul Ierarh Nectarie din Eghina, Vindecatorul de boli,  vor fi scoase in procesiune si asezate in baldachinul de pe Dealul Patriarhiei pentru a fi venerate de catre credinciosi.

De la orele 9.00, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel va oficia Sfanta Liturghie inconjurat de un sobor de ierarhi, preoti si diaconi, pe un podium special amenajat in curtea Catedralei patriarhale. Dupa Sfanta Liturghie, de la orele 11.30, va avea loc anuntarea si premierea castigatorilor celor patru concursuri nationale pentru copii si adulti organizate in anul 2013 de Patriarhia Romana. De la orele 13.00, in Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei, va avea loc vernisajul expozitiei “Icoana ortodoxa - lumina credintei”. Expozitia cuprinde lucrarile realizate de catre participantii la concursul organizat de catre Patriarhia Romana.

In perioada 21 - 24 mai 2013, la Palatul Patriarhiei va avea loc Congresul International de Teologie Sfintii Imparati Constantin si Elena, promotori ai libertatii religioase si sustinatori ai Bisericii, organizat de Sectorul teologic-educational al Patriarhiei Romane.

Sfintii Imparati Constantin si Elena sunt doi dintre cei mai iubiti sfinti de catre romani. Asa se explica si faptul ca, astazi, aproape 1.850.000 de romani poarta numele Constantin si Elena sau derivate ale acestora. Marturie a acestei evlavii stau si numeroasele biserici parohiale si monahale, din tara si din strainatate, care si-au asezat viata duhovniceasca sub ocrotirea Sfintilor Imparati ai Ortodoxiei.

Ei sunt cinstiti in mod deosebit, fiind trecuti in randul sfintilor cu denumirea de "isapostolos” - "intocmai cu Apostolii”.

Sfantul Imparat Constantin cel Mare

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 - 22 mai 337), cunoscut sub titulatura de Sfantul Constantin cel Mare, a fost imparat roman, proclamat Augustus de catre trupele sale in data de 25 iulie 306 si care a condus Imperiul Roman pana la moartea sa, survenita in anul 337. Istoricii bisericesti Eusebiu de Cezareea si Lactantiu afirma ca inaintea luptei de la Pons Milvius (Podul Vulturului) din 28 octombrie 312, contra lui Maxentiu, Constantin a vazut pe cer, ziua, o cruce luminoasa, deasupra soarelui, cu inscriptia 'in hoc signo vinces' ('prin acest semn vei invinge'). Noaptea, in vis, i s-a aratat Mantuitorul, cerandu-i sa puna pe steagurile armatei sale simbolul Sau, ca semn protector in lupte. Steagul cu monograma crestina s-a numit 'labarum'. Victoria miraculoasa a armatei sale s-a datorat ajutorului acordat de catre Dumnezeu. Dovada acestei credinte a lui Constantin in ajutorul divin este inscriptia de pe Arcul lui Constantin din Roma, pastrata pana astazi, prin care marturiseste ca a castigat lupta 'instinctu divinitatis' ('prin inspiratie divina'). Lui Eusebiu, i-a marturisit sub juramant ca semnele care i s-au aratat l-au facut sa treaca de partea crestinilor, el fiind mai inainte, ca si tatal sau, adept al cultului lui Sol Invictus (Soarele Nebiruit - cult cu origini orientale).

In ianuarie 313, imparatul Constantin cel Mare emite Edictul de la Milan (numit atunci Mediolanum), prin care crestinismul devine 'religio licita', adica religie permisa, la fel cu celelalte religii din imperiu. Ia masuri in favoarea Bisericii crestine, inlatura din legile penale pedepsele contrare crestinismului, imbunatateste tratamentul in inchisori, usureaza eliberarea sclavilor acordand episcopilor si preotilor dreptul de a-i declara liberi in biserici. Protejeaza prin lege pe saraci, orfani si vaduve. Modifica legislatia privind casatoria, ingreuneaza divortul, pedepseste adulterul. Atribuie Bisericii crestine casele imperiale de judecata (basilikos oikia), care vor purta in continuare numele de bazilici, nume pastrat in limba romana sub termenul de biserica. Imparatul Constantin cel Mare a generalizat in 321 duminica drept zi de odihna in imperiu, sarbatoarea saptamanala a crestinilor, zi in care si soldatii asistau la slujba.

Inca din anul 317 a inceput sa bata moneda cu monograme crestine. Imparatul si familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat si la construirea altora mai mari si mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomidia, Tyr etc. Totodata, imparatul Constantin cel Mare a construit o noua capitala - inaugurata la 11 mai 330 -, transformand orasul Bizantium in orasul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala crestina a Imperiului Roman. Aici a construit numeroase lacasuri de cult printre care Biserica Sfintiilor Apostoli. Din dorinta de a ajuta Biserica, a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, impotriva ereziei lui Arie. Sub influenta Sfantului Atanasie cel Mare, Sinodul a proclamat invatatura ortodoxa despre dumnezeirea Fiului care este 'Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut nu facut, Cel de o fiinta cu Tatal, prin care toate s-au facut' (Simbolul credintei sau Crezul).

Sfantul Constantin cel Mare a murit in Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337 si a fost inmormantat in Biserica 'Sfintii Apostoli' din Constantinopol, ctitoria sa.

Sfanta Imparateasa Elena

Originara, probabil, din Drepanum (numit dupa aceea Helenopolis) din Golful Nicomidia, se presupune ca era fiica unui hangiu. O legenda ulterioara, mentionata de Geoffrey of Monmouth, pretinde ca era fiica regelui britan Coel, care a casatorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita razboaiele dintre britani si Roma. Monmouth precizeaza apoi ca ea a fost prezentata ca o regina deoarece nu avea frati care sa mosteneasca tronul Britaniei. Constantius Chlorus a divortat de ea (cca in anul 292) pentru a se casatori cu fiica vitrega a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi imparat al Imperiului Roman si ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenta importanta la curtea imperiala.

Potrivit istoricului Eusebiu, Sfanta Elena a primit botezul in anul 313. Sfanta imparateasa a fost o crestina foarte evlavioasa sprijinind ridicarea a numeroase lacasuri de cult, dintre care mentionam: Biserica Invierii Domnului zidita langa Sfantul Mormant, biserica din Ghetsimani (precum si alte 18 lacasuri de cult). De asemenea, Sfanta Elena a mers la Ierusalim, unde a aflat, cu osteneala si rugaciune, crucea pe care a fost rastignit Domnul Iisus Hristos. Sfanta Cruce a fost mai apoi inaltata solemn in vazul poporului crestin de episcopul cetatii Ierusalimului, Macarie I la 14 septembrie 326. Sfanta Imparateasa a trecut la cele vesnice la Roma, in anul 327. 

Hramul istoric al Catedralei Patriarhale din Bucuresti

Unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult din tara inchinate Sfintilor Imparati Constantin si Elena este Catedrala patriarhala din Bucuresti, ctitorie a voievodului Tarii Romanesti, Constantin Serban Basarab (1654-1658), care a fost sfintita in 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei si al Intregului Orient, impreuna cu mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti si cu episcopii de Ramnic si de Buzau. Sfantul lacas a fost de fapt forma pe care a imbracat-o evlavia domnitorului si a credinciosilor din orasul lui Bucur fata de cei doi sfinti care au marcat profund istoria crestinismului. De la ridicarea ei si pana astazi, biserica respira duhul acestei evlavii, care se face auzit prin neincetatul murmur de rugaciune ce se inalta in taina catre Sfintii Imparati. Bucuria credinciosilor a fost incununata in urma cu noua ani, cand vechea biserica domneasca, devenita intre timp Catedrala mitropolitana si mai apoi Catedrala patriarhala, a devenit baldachinul moastelor sfintilor protectori. In anul 2002, la sarbatoarea hramului catedralei, o delegatie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a daruit vrednicului de pomenire patriarh Teoctist Arapasu o racla cu particele din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, aduse de la Manastirea Kykkos, impreuna cu o copie dupa icoana Maicii Domnului pictata de Sfantul Evanghelist Luca, care se pastreaza in manastirea cipriota.

Dupa aducerea moastelor, cultul Sfintilor Imparati Constantin si Elena a inflorit la Catedrala patriarhala. In fiecare an, in ziua praznuirii lor, racla cu sfintele moaste este scoasa in procesiune si asezata spre inchinarea credinciosilor, alaturi de racla cu moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor.

• Catedrala Patriarhala din Bucuresti
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Catedrala Patriarhala
  Publicat in : Mitropolia Munteniei si Dobrogei
• Lemnul Sfintei Cruci, la Catedrala Patriarhala
  Publicat in : Religie

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: