In fiecare an, la 10 ianuarie, Biserica Ortodoxa il sarbatoreste pe Sfantul Grigorie de Nyssa. Acest Sfant parinte a fost frate cu Sfantul Vasile cel Mare si a stralucit prin cunostinta filozofiei si prin ravna pentru credinta ortodoxa; drept aceea a fost si aparator al Bisericii lui Hristos.

Mergand la Constantinopol, impreuna cu cei care se adunau la Sinodul al doilea Ecumenic, pentru a lupta impotriva eresurilor pagane, Grigorie s-a dovedit aparator neintrecut al dreptei credinte, biruind pe potrivnici prin puterea cuvintelor si prin dovezi din Scriptura. Grigorie strabatuse toata stiinta filozofica si a bunei vietuiri si de aceea avea putere cu aceste doua arme.

De aceea, intre scriitorii bisericesti din secolul al IV-lea este considerat ca fiind "Parinte al misticii". Daca monahismul rasaritean isi datoreaza organizarea Sfantului Vasile, orientarea duhovniceasca i-o datoreaza Sfantului Grigorie, prin scrierile despre indumnezeire (gr. theosis) si despre epectaza (gr. epektasis = intindere, urcus) – invataturi esentiale ale misticii si asceticii ortodoxe, potrivit carora sufletul, atras fiind de Dumnezeu, este intr-o continua si fara oprire miscare ascendenta pe scara virtutilor catre treptele superioare ale plenitudinii harului si pana la indumnezeire. Acest urcus (gr. anábasis) este elanul catre Dumnezeu pe care erosul dumnezeiesc il imprima ca un element dinamic in fiinta omului. El presupune o continua eliberare de patimi (gr. katharsis), o crestere spirituala spre "mãsura varstei deplinatatii lui Hristos" (Ef. 4, 13). Simbolul epectazei este Moise, care "nu se opreste deloc din urcusul sau, nici nu-si fixeaza limite la miscarea sa catre inaltimi, ci, odata ce a pus piciorul pe scara, el nu inceteaza de a urca pe treptele acesteia si continua mereu sa se ridice, deoarece orice treapta pe care o urca da intotdeauna, inaintand, spre una superioara" (Grigorie de Nyssa – Viata lui Moise. Tratat de desavarsire in virtute, Theorie II, 227).

In anul 371, la varsta de 35 de ani, Grigorie este ales episcop de Nyssa, un targusor din pustia Cappadociei ce depindea de scaunul mitropolitan de Cezareea, unde era arhiepiscop fratele sau, Vasile. Nepriceput in politica si administratia bisericeasca – ca orice mistic autentic! –, sfantul devine repede victima masinatiunilor ereticilor arieni din partile locului. Acestia, profitand de naivitatea si nevinovatia lui, ii incurca gestiunea financiara a episcopiei, apoi ii insceneaza un proces de deturnare de fonduri si obtin depunerea lui din scaunul episcopal in anul 376. Dar doi ani mai tarziu, in 378, la moartea imparatului arian Valens, dreptatea este restabilita si Sfantul Grigorie se reintoarce la Nyssa, unde poporul ii face o primire triumfala.

Totusi, acesti ani zbuciumati si mai apoi moartea Sfantului Vasile († 379) au avut darul sa-i schimbe viziunea asupra lumii si sa faca din el un luptator fervent pentru ideile reformatoare ale fratelui sau, al carui mostenitor spiritual si continuator s-a facut. Astfel, Sinodul II Ecumenic (Constantinopol, 381) il recomanda ca "stalp al Ortodoxiei" si imparatul Teodosie (379-395) il impune ca norma de credinta adevarata pentru toata lumea crestina.

Sursa: episcopiagiurgiului.ro

.

• Sfantul Grigorie de Nyssa
  Publicat in : Vietile sfintilor
• Sfantul Grigorie de Nyssa - filosoful si misticul
  Publicat in : Religie