In legatura cu Legea privind parteneriatul dintre stat si culte in domeniul serviciilor sociale, recent adoptata in Parlamentul Romaniei, Patriarhia Romana face urmatoarele observatii:
I. Aceasta lege nu a fost elaborata la solicitarea Patriarhiei Romane, ci este initiativa legislativa a unui grup de parlamentari.
II. Aspecte pozitive:
1. Legea recunoaste cultelor calitatea de parteneri sociali si cea de furnizori de servicii sociale, incurajand astfel coresponsabilitatea si cooperarea Stat - Biserica in domeniul asistentei sociale.
2. Legea trimisa la promulgare face o distinctie clara intre activitatile sociale ale cultelor fundamentate pe o convingere si experienta spirituala puternica devenita traditie si activitatile sociale ale ONG-urilor, care nu au aceeasi durabilitate in timp, aderenta mare la mase si nici motivatie spirituala ca un cult religios.
III. Aspecte discutabile:
1. Asimilarea tuturor cultelor sub denumirea de Biserica este fortata si incorecta, mai ales pentru cultul mozaic si cultul musulman.
2. Legea limiteaza drastic domeniile in care statul sprijina activitatile sociale ale cultelor, fiind vizate doar activitatile cu tinerii, batranii si victimele calamitatilor naturale. Or, Biserica desfasoara activitati de asistenta sociala in favoarea persoanelor cu dizabilitati, someri, migranti, dependenti etc.
3. Legea pune in concurenta directa Biserica Ortodoxa Romana cu minoritatile religioase, care sunt masiv sprijinite financiar din strainatate, fara referire expresa in text la criteriul proportionalitatii, enuntat clar in Legea cultelor, criteriu care corespunde contributiei la bugetul de stat a credinciosilor diferitelor culte. In actuala formulare a legii, exista riscul pentru credinciosii ortodocsi de a fi supusi prozelitismului altor culte doar pentru ca acestea obtin importante fonduri din strainatate si au structuri de asistenta sociala mai performante, organizate cu sprijin extern.
4. Legea vorbeste despre libera concurenta, adica despre o mentalitate de piata transpusa in relatiile dintre culte, atitudine care descurajeaza cooperarea intre diferitele culte in vederea realizarii de proiecte comune si incurajeaza confruntarea dintre acestea.
5. In actuala formulare a legii nu este prevazuta clar asigurarea continuitatii sprijinului in cazul unor activitati sociale de durata ale cultelor, nici dreptul cultelor de a participa la evaluarea proiectelor, ci se foloseste sintagma "dupa caz" (art. 9, alin. 2).
6. Sprijinul de 80% de la buget este mai incert decat sprijinul de 98% din Fondul Social European (fonduri europene), contributia proprie a cultelor fiind doar 2%.
7. Legea acorda prerogative prea largi autoritatilor locale (care elaboreaza raport de oportunitate asupra proiectelor) si celor centrale (cu drept de apel la proiecte), fara a se preciza care este initiativa cultelor. Acestea sunt reduse la rolul de simpli executanti ai demersurilor si intereselor autoritatilor de stat, iar nu de parteneri, asa cum se enunta in titlul legii.
Patriarhia Romana considera ca se impune ca toate aceste aspecte negative sa fie avute in vedere cu ocazia reexaminarii Legii privind parteneriatul dintre stat si culte in domeniul serviciilor sociale in Parlamentul Romaniei.
Biroul de presa al Patriarhiei Romane
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.