O evlavie aparte fata de Sfanta Parascheva au si credinciosii din Transilvania. O istorica zidire inchinata Sfintei Parascheva gasim la Talmacel, un sat aflat la poale de munte, la nici 25 kilometri de Sibiu. Nu doar hramul aseamana lacasul cu bisericile unice din nordul Moldovei, ci si pictura exterioara si chipurile sfinte zugravite in interior.

Satul Talmacel este atestat documentar la 1453, in documentele care amintesc de vizita regelui Ladislau al IV-lea in aceasta zona. La 1488 apar si primele mentiuni despre comunitatea romaneasca din Talmacel, care numara la acea vreme doar 10 familii.

Se stie ca la Talmacel romanii au convietuit secole la rand cu sasii, lucru confirmat si de anumite acte fiscale din secolele XV-XVI.

In timp, comunitatea romaneasca s-a dezvoltat, iar zidirea unei biserici de piatra a devenit o necesitate si un deziderat. Lacasul de cult a fost ridicat in perioada 1776-1784, prin cheltuiala credinciosilor din acea vreme. Nu trebuie uitat faptul ca in vremurile zidirii, Transilvania era zguduita de Uniatie, iar romanii ortodocsi nu mai aveau mitropolie. Chiar daca evenimentele religioase si politice cu rezonanta in aceasta parte a secolului al XVIII-lea influentau negativ viata romanilor din Ardeal, credinciosii din Talmacel au gasit puterea de a se angaja la o lucrare mareata.

Legenda butoiasului cu galbeni
Ridicata din caramida si piatra de rau, biserica a impresionat de la inceput prin dimensiunile ei monumentale, arhitectura deosebita si frumusetea spatiului liturgic. Zidirea a fost facuta pe locul unei vechi biserici de lemn, care nu se mai pastreaza. Pe aceleasi locuri ale parohiei se afla acum si scoala din localitate, institutie ridicata prin eforturile familiei de preoti Roman, care au slujit 200 de ani la Talmacel, din tata in fiu.

Privind la mareata biserica din Talmacel, nu ne putem imagina cate greutati au intampinat credinciosii din acea vreme in anii de zidire. „Exista o legenda legata de zidirea bisericii noastre. La 1778, cand zidirea ajunsese la turn, comunitatea nu a mai avut resursele necesare pentru finalizarea lucrarilor. Dupa o iarna foarte grea, a urmat o primavara ploioasa, iar credinciosii se temeau ca zidirea va avea de suferit. Niste alunecari de teren au adus bolovani pe un parau, iar printre acesti bolovani satenii au gasit un butoias de galbeni. Cu acesti bani s-au platit meseriasii, dar si celelalte lucrari“, ne-a spus preotul paroh Gabriel-Ioan David. Traditia sateasca ne spune ca romanii au trudit mult la zidirea bisericii. Se spune ca piatra era carata de la cativa kilometri, in carele cu boi, iar varul era adus chiar de sateni, in desagi, de la 14 kilometri distanta. Lacasul de cult are o arhitectura deosebita la interior. Altarul este boltit semicilindric, naosul este acoperit cu doua cupole, iar in pronaos exista o cupola mai mica, peste care s-a ridicat turnul. Reparatii capitale s-au facut la biserica in 1880, cand maistrul zidar Johann Fabiak din Selimbar a refacut exteriorul. In 1972, au fost reparate acoperisul, turnul si exteriorul. La acea data, biserica a fost pictata la exterior dupa modelul bisericilor din nordul Moldovei.

Dragoste fata de trecutul stramosilor
Biserica „Sfanta Parascheva“ din Talmacel pastreaza pictura originala, de o valoare inestimabila si cu scene unicat. Pictura a fost realizata la doar doi ani dupa finalizarea lucrarilor de zidire si apartine unor vestiti maestri din Poplaca, judetul Sibiu. „Cei doi pictori renumiti Oprea si Pantelimon din Poplaca au realizat o opera impresionanta. Cel din urma pictor este cunoscut pentru ca a restaurat pictura Bisericii Domnesti de la Curtea de Arges si pentru ca a pictat biserica din Rasinari“, ne-a mai spus preotul Gabriel-Ioan David. Semnatura pictorilor apare in original pe coltul din dreapta al catapetesmei, langa anul in care a fost realizata pictura.

Dintre scenele unicat ale bisericii amintim Chipul Mantuitorului Iisus cu trei fete, simbolizand Sfanta Treime, reprezentat pe cupola din pronaos. Chipul Mantuitorului este inconjurat de simbolurile celor 12 semne zodiacale. Pe bolta altarului este reprezentata Maica Domnului cu Pruncul, in plan secund fiind pictati cei trei sfinti care au scris Liturghiile, Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfantul Vasile cel Mare si Sfantul Grigorie Teologul. Chipul Pantocratorului de pe bolta centrala este reprezentat in chip de rugaciune, iar in alt registru este reprezentata Liturghia cereasca.

Traditiile specifice Talmacelului sunt pastrate de localnici cu multa dragoste fata de trecutul stramosilor si de valorile neamului. Printr-un proiect initiat de preotul paroh Gabriel-Ioan David, copiii de la scoala din sat au participat la o serie de cateheze, si mai ales la cateva sesiuni de invatare a pricesnelor si cantarilor bisericesti care au infrumusetat secole la rand slujbele bisericesti. Cantaretii mai in varsta, care au primit la randul lor aceste cantari vechi de la stramosi, alaturi de parintele David, i-au invatat pe elevi sa cante aceste minunate pricesne. „Vom continua colaborarea cu scoala din localitate pentru a-i implica pe elevi in cat mai multe activitati parohiale“, ne-a spus parintele paroh.

Udatul Ionilor
Talmacelul este cunoscut in tara intreaga pentru obiceiul din sarbatoarea Sfantului Ioan Botezatorul, cand satenii se aduna la un rau si ii uda pe cei care poarta numele de Ion sau Ioana.

„Este un ritual vechi, de peste 100 de ani, specific doar satului nostru“, a explicat parintele David. Obiceiul unic in tara incepe de la biserica, unde cei care vor lua parte la intregul ritual vin sa se roage, imbracati in costum popular. Feciorii pun pe cai tot felul de podoabe tesute de mana si poarta drapelul tarii in fruntea alaiului. Multe elemente din zestrea fetelor sunt asezate pe acesti cai. In alai urmeaza un car alegoric, tras de boi si impodobit la fel de frumos. Ajunsi la rau, cei care poarta numele Sfantului Ioan Botezatorul sunt udati, iar urarile de bine si de sanatate ii insotesc tot timpul. Obiceiul a fost legat si de intoarcerea satenilor care au participat la Marea Unire din 1918 de la Alba Iulia si care au fost intampinati de feciorii calare. Talmacelul este cunoscut pentru numarul mare de persoane care poarta numele de Ion sau Ioana, ca un semn al pastrarii identitatii nationale.

Sursa: mitropolia-ardealului.ro
 

.