Raspuns celor ostili construirii Catedralei Mantuirii Neamului

In ultimele zile, in mass-media au aparut o serie de materiale de presa si editoriale referitoare la proiectul Catedralei Mantuirii Neamului. Pe langa relatari si comentarii obiective din numeroase articole, au existat si o serie de informatii eronate sau opinii tendentioase.

Pentru informarea corecta a publicului, inclusiv a specialistilor si a jurnalistilor interesati de acest proiect al Patriarhiei Romane cu valoare de simbol pentru poporul roman, facem urmatoarele precizari:

1. Referitor la contestarea dreptului de proprietate al Patriarhiei Romane asupra terenului situat in Calea 13 Septembrie, nr. 4-60, sect. V, Bucuresti, destinat exclusiv construirii Ansamblului arhitectural Catedrala Mantuirii Neamului, atribuirea legala a acestuia de catre Statul roman reprezinta, in primul rand, un act de dreptate, nu un privilegiu, asa cum, in mod tendentios, sustin cei se opun construirii Catedralei. Terenul atribuit in proprietate Patriarhiei Romane reprezinta o reparatie morala pentru cele trei biserici demolate din zona Dealului Arsenalului, Spirea Veche, Izvor si Alba-Postavari si cele doua lacasuri de cult translatate pe alte amplasamente mascate de blocuri, Mihai-Voda si Schitul Maicilor, pentru a se construi, in perioada regimului comunist, actuala cladire a Palatului Parlamentului. Ca atare, Patriarhia Romana considera atribuirea in proprietate a terenului pentru construirea unei catedrale patriarhale de utilitate publica drept un act reparatoriu si responsabil din partea legiuitorului.

2. In ceea ce priveste finantarea construirii viitoarei Catedrale patriarhale, credinciosii ortodocsi romani, din ce in ce mai saraci, sunt principalii sustinatori ai construirii acesteia, alaturi de Statul roman (care doreste sa contribuie la construirea catedralei pentru faptul ca aproape 90% dintre contribuabilii la bugetul de Stat sunt de confesiune ortodoxa).

Reamintim faptul ca, potrivit Legii 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al Cultelor, toate cultele religioase recunoscute din Romania sunt de drept privat, dar de utilitate publica (art.8, alin.1). Ca atare, este fireasca si indreptatita sprijinirea de catre Stat a cultelor religioase recunoscute din Romania, inclusiv in construirea de locasuri de cult in raport cu numarul credinciosilor si nevoile reale (art. 10, alin. 1 si 6), cum se intampla in tara noastra in ultimii 20 de ani (a se vedea anexele la Legea bugetului de Stat din ultimii ani). Pe de alta parte, conform legii pentru construirea Catedralei, fondurile destinate construirii viitoarei catedrale patriarhale vor fi asigurate de catre Patriarhia Romana, Guvernul Romaniei, in limita sumelor alocate anual cu aceasta destinatie, precum si de autoritatile Administratiei publice locale (conf. art. 1, alin. 2 al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 19/2005, modificata si completata prin Legea nr. 376/2007).

3. Referitor la costurile de executie ale viitoarei catedrale patriarhale, estimate in prezent la 160-170 milioane euro pentru faza „la rosu” (echivalentul realizarii a 8,5 km de autostrada in Romania anului 2010), cei care isi exprima ingrijorarea fata de acest efort financiar, ignora faptul ca acestea vor fi esalonate pe o perioada de trei ani (2010-2013), urmand ca apoi sa se intre in faza de finisari si dotare cu mobilier a viitoarei Catedrale patriarhale pentru a fi sfintita in anul 2015.

4. Cat priveste dimensiunile si capacitatea noii catedrale, prin tema de proiectare s-a prevazut ca dimensiunile sa fie urmatoarele: 120 m lungime, 70 m latime, 120 m inaltime, iar la slujbele religioase din interiorul catedralei vor putea participa 5 000 de persoane, fiind ca suprafata de 10 ori mai mica decat cladirea Parlamentului din vecinatate. Reamintim faptul ca in ziua sfintirii locului pe care urmeaza sa fie construita Catedrala, 29 noiembrie 2007, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a subliniat faptul ca viitoarea Catedrala patriarhala nu va imita constructiile imense din timpul dictaturii comuniste, ci va fi un corectiv al lor, in sensul unei volumetrii decente si armonioase, care sa evite orice stil gigantesc sau strivitor. De aceea, apreciem iresponsabila folosirea unor expresii ca „proiect megaloman”, „proiect faraonic” sau comparatia eronata cu un „bloc cu 30 de etaje”. Pentru informarea corecta, mentionam faptul ca la cornisa, viitoarea catedrala va fi inalta de 60 m., ceea ce corespunde unei cladiri cu 15 etaje, restul de 60 m reprezentand turla si crucea din varful acesteia.

5. In ceea ce priveste ingrijorarea manifestata de catre unii ca banii ar putea fi folositi pentru “orfelinate, camine de batrani, cantine pentru saraci” etc., informam ca, prin construirea viitoarei Catedrale patriahale, Biserica Ortodoxa Romana nu va diminua ampla opera sociala pe care o desfasoara in prezent. In acest sens, amintim faptul ca, anul trecut, in Patriarhia Romana – unde functioneaza 394 de institutii social-filantropice – s-au derulat 335 de programe sociale de care au beneficiat aproximativ 630 000 persoane, pentru care s-au cheltuit peste 45 milioane lei.

In acest context, aducem la cunostinta contestatarilor Catedralei, faptul ca in Albania - una dintre cele mai sarace tari din Europa, cu o populatie de aproximativ 3 milioane de locuitori, dintre care ortodocsii reprezinta o minoritate de 20% - Biserica Ortodoxa albaneza a inceput in anul 2007 construirea unei mari catedrale cu hramul „Invierea Domnului” in centrul capitalei Tirana, fara sa existe o opozitie din partea majoritatii musulmane (70% din populatie) sau a unor grupari cu interese oculte. Pana la inceputul anului 2010, aceasta catedrala a fost finalizata „la rosu” si acoperita, urmand sa mai fie construite un sediu nou al Sfantului Sinod, un centru de conferinte si un muzeu.

Acest exemplu incurajeaza Patriarhia Romana sa continuie cu si mai multa responsabilitate demersurile si eforturile pentru construirea viitoarei Catedrale patriarhale, indiferent de complexele si interesele oculte ale celor care, cu ostilitate, incearca pe orice cale sa impiedice construirea acesteia in Bucuresti - singura capitala a unei tari membre a Uniunii Europene fara o catedrala reprezentativa pentru credinta si demnitatea poporului ei.

In acelasi timp, Patriarhia Romana isi exprima recunostinta fata de cei care au ajutat Biserica pana acum, precum si fata de cei vor sprijini construirea viitoarei Catedrale patriarhale, rugand pe Dumnezeu sa binecuvinteze pe cei care iubesc frumusetea sufletului credincios si a bisericilor nascute din credinta si darnicie.

BIROUL DE PRESA AL PATRIARHIEI ROMANE

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: