In numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara: Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia) in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani, din trupul vechii Moldove.

In puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama ei Romania.

Traiasca unirea Basarabiei cu Romania de-a pururi si totdeauna

Presedintele Sfatului Tarii, Ion Inculet; Vice-presedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Tarii I. Buzdugan

Exact acum o suta de ani, lupta pentru unitatea teritoriala a romanilor intra intr-o noua faza si devenisera o prioritate pentru intreaga societate romaneasca, dar si pentru romanii aflati in componenta altor state. Odata cu declansarea celui de-al doilea razboi mondial, statul roman acorda o mare atentie actiunilor din romanii aflati in Transilvania, pentru ca un razboi cu Rusia in acea perioada era extrem Transilvania, unde locuiau peste 4 000 000 de romani.

Astfel, Take Ionescu sustinea ca desi austriecii si germanii sugerau autoritatilor romane sa-si indrepte atentia spre Nistru, nu se putea uita de de dificil si insemna pierderea romanilor aflati in provinciile austro-ungare.

Problema intrarii Romaniei in razboi se punea din ce in ce mai pregnant la inceputul anului 1915, iar Nicola Iorga vedea aceasta nu ca pe o decizie imperialista, pentru ca: „a cere cu arma in mana, dreptate pentru fratii tai, a cere ca tot pamantul locuit de romani sa fie numai dupa vointa lor, o tara democratica, nu insemna imperialism”.

Pe fondul unor dezbateri aprinse, privind intrarea Romaniei in razboi observam ca se pune din ce in ce mai clar problema unitatii tuturor romanilor intr-un singur stat. Intr-o nota trimisa ministerului de Externe al Belgiei de catre reprezentantul sau la Bucuresti se mentiona ca Romania va reclama provinciile romanesti ale Transilvaniei si Banatului, dar se mai preciza ca, clasa politica romaneasca este ingrijorata si de Bucovina si Basarabia. In cazul Basarabiei se credea ca Rusia va repara greseala comisa in 1878 si va restitui aceasta provincie incontestabil romaneasca.

Odata cu declansarea, in februarie 1917, a Revolutie din Rusia, cand a tarul  a fost detronat si ucis impreuna cu intreaga familie apare o noua speranta pentru romanii din gubernia Basarabia, aflata in stapanire ruseasca de mai bine de o suta de ani. Incep sa se intensifice actiunile pentru autodeterminare, iar in ziarul „Cuvantul Moldovenesc” se prezentau abia pe 8 martie cu mare intarziere evenimentele din Rusia si schimbarea regimului politic. Acest ziar care aparea la Chisinau din 1913, a avut un rol important in lupta pentru unitatea romanilor din Basarabia. In luna martie 1917, in sediul redactiei „Cuvantul Moldovenesc” ia fiinta Partidul National Moldovenesc care avea drept obiectiv obtinerea drepturilor cetatenesti pentru romanii din Basarabia si obtinerea celor mai largi autonomii administrative. Tot in planul PNM, se solicita ca in scoli si biserici sa fie folosita limba nationala, iar in administratie functionarii sa fie moldoveni. In data de 21-25 mai la Chisinau a avut loc primul Congres al Taranilor si Invatatorilor basarabeni, care s-au pronuntat hotarat pentru autonomia Basarabiei, astfel fiind implicate toate categoriile sociale in miscarea nationala in lupta pentru autonomie. In luna iunie 1917, la Chisinau se publica in „Cuvantul Moldovenesc”, articolul Moldovenii si romanii: „Suntem romani toti. de o suta de ani ne-au fost astupate gurile ca sa nu putem grai cu fratii nostri, de peste Prut si de peste Carpati”.

Profitand de situatia creata in fostul imperiu tarist, Rada Centrala a Ucrainei revendica Basarabia, exprimandu-si deschis dorinta de a o transforma in provincie autonoma in cadrul sau. Aceasta telegrama practic intensifica si mai hotarat lupta pentru autonomie, in toata Basarabia au loc dezbateri si intruniri unde sunt redactat rezolutii si telegrame care au fost trimise direct guvernului provizoriu rus. La interventia acestuia, Rada Centrala Ucrineana  anuleaza prima telegrama, acesta fiind primul pas catre autonomie. In luna septembrie 1917 la Kiev a avut loc o ampla reuniune a popoarelor din Rusia, la care ua participat si reprezentanti ai Partidului National Moldovensc, prin delegatul sau Teofil Ioncu care declara in cadrul congresului ca: „. multi ati auzit de moldoveni, dar putini stiti ca ei nu exista. Este o natiune romana.”

In acest climat favorabil, la Chisinau in date de 20 octombrie, se constituie un Congres al ostasilor moldoveni la care au participat peste 500 de delegati, reprezentand peste 250 000 de ostasi, iar acest congres a hotarat nationalizarea ostilor moldovenesti si convocarea Sfatului Tarii sub conducerea lui Vasile Tantu.

In luna noiembrie se deschid lucrarile Sfatului Tarii, care ia masuri impotriva unor grupari revolutionare formate din minoritati, iar acestea isi trimit si ei reprezentantii, intarind astfel autoritatea „Parlamentului” Basarabei. In data de 2 decembrie 1917 Sfatul Tarii ia hotararea de a proclama „Republica Democratica Moldoveasca” si a ales primul guvern, numit Consiliul Director. In scurt timp insa, in toata Basarabia, se instaureaza o stare de instabilitate din cauza soldatilor rusi, bolsevizati pe care comendamentul rus de la Iasi nu-i mai poate controla, iar acestia s-au grupat in Front-otdel (sectia frontului bolsevic stabilita la Chisinau) si au inceput actiuni de lichidare a Sfatului Tarii.

In aceste conditii, Sfatul Tarii a cerut sprijin de la Guvernul roman pentru a interveni imediat. La 5 ianuarie 1918, din Iasi a pornit un detasament de graniceri si voluntari ardeleni, organizati pe trei esaloane insa au fost atacate de trupele Front-otdelului in apropierea Chisinaului. Dupa lungi dezbateri, Consliul de Ministri al Romaniei hotaraste ca Basarabia trebuie sprijinita cu orice risc. Astfel la 13 ianuarie sub comanda generalului Ernest Brodisteanu, Divizia 11 Infanterie a trecut Prutul si a ajuns la Chisinau unde a restabilit ordinea. In data de 24 ianuarie 1918, cand se sarbatoreau 59 de ani de la Unirea Principatelor, Sfatul Tarii proclama independenta Republicii Democratice Moldovenesti. Tot mai des dupa obtinerea independentei, incepe sa se puna deschis problema unirii Basarabiei cu Romania. Intr-o discutie purtata de primul ministru Alexandru Averescu, de origine basarabean, cu o delegatie de basarabeni le-a sugerat ca unirea va trebui sa mai astepte, deoarece, in acele momente tocmai se discutau conditiile pacii de la Buftea unde, germanii dorind sa ocupe Dobrogea o propuneau drept schimb pentru Basarabia.

Odata cu schimbarea guvernului insa, la inceputului lui martie 1918, la Iasi a venit o noua delegatie condusa de Ion Inculet, pentru a se intalni cu regele Ferdinand si cu primul ministru Alexandru  Marghiloman care au fost de acord cu demersul delegatiei basarabene.

In dimineata zilei de 26 martie primul ministru Alexandru  Marghiloman, impreuna cu ministrul de razboi C. Harjeu, si alti membri ai guvernului roman sunt primiti la Chisinau de catre presedintele Sfatului Tarii si guvernul Republicii Moldovenesti. In data de 27 martie 1918,  la Chisinau in prezenta a tuturor membrilor guvernului Republicii Democratice Moldovenesti a tuturor membrilor Sfatului Tarii, a Primului Ministru al Romaniei A. Marghiloman si a delegatiei de ministri si secretari de stat de la Iasi, la orele 16.15 minute sub Presedentia lui Ion Incluet Sfatul Tarii proclama Unirea Basarabiei cu Romania. 

(Pentru Romanian Global News - Stela Culic - Liga Tinerilor Romani de Pretutindeni)
 
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News

.