Nu au scoli si nici publicatii in limba materna, iar acum romnii timoceni se confrunta cu pericolul de a ramne si fara singura biserica romneasca. Biserica din satul Malainita, construita de preotul Boian Alexandrovici, a primit recent cea de-a doua somatie de demolare.
În Serbia, romnii traiesc in doua comunitati, carora li se aplica standarde diferite in ce priveste dreptul la pastrarea identitatii.
La nord de Dunare (in Voivodina) traiesc 30.000 de romni, care reprezinta 2% din populatia provinciei, fiind majoritari in doar 17 sate.
La sud de Dunare traiesc, conform recensamntului din 2002, peste 45.000 romni si valahi, deci cu 50% mai multi dect in Voivodina. Acesti romni, numiti timoceni, nu au dreptul nici macar la un cuvnt in limba lor in scoli, biserici sau presa, desi in judetele Branicevo, Bor, Pomoravlie si Zaiecear exista 150 de localitati populate exclusiv cu romni.
La inceputul acestui an au fost oaspeti ai Aradului preotul romn Boian
Alexandrovici din satul Malainita din Timocul srbesc si Sasa Iovanovici din satul Velika Iasikova presedinte al asociatiei culturale romne Curcubeul din aceeasi zona. Acestia au fost primiti de episcopul Timotei Seviciu, care i-a imbarbatat si i-a sfatuit sa lucreze in continuare pentru implinirea datoriei pe care o au fata de neamul din care fac parte si a datoriei pe care o au fata de statul in care traiesc, spernd ca se va gasi intelegerea cuvenita la biserica sora srba. Episcopul Seviciu este membru al comisiei bisericesti de dialog romno-srb.
Oaspetii au mai avut ocazia de a se intlni atunci cu subprefectul judetului Arad, Horvat Levente, care le-a promis ca va ridica problema romnilor timoceni in intlnirile pe care le va avea cu oficiali srbi si ca va transmite doleantele lor Ministerului de Externe si Departamentului pentru romnii de peste hotare.
Parlamentarii aradeni Mihai Calimente si Constantin Igas au dat asigurari ca vor ridica din nou in Parlament aceasta chestiune inaintea datei de 17 februarie, cnd preotul Boian Alexandrovici este chemat iar la tribunal. Aceeasi promisiune a facut-o si europarlamentara Monica Ridzi. Vor urgenta si votarea legii romnilor de peste hotare, un proiect generos al Aliantei DA de prea mult timp asteptat de romnii de pretutindeni.
O convietuire neasteptat de dificila
La sediul PNL Arad, au tinut o conferinta de presa, la care am aflat motivul pentru care unii srbi vad un pericol intr-o bisericuta romneasca. Parintele Boian Alexandrovici este si iconom stavrofor protoiereu ortodox romn de ,,Dacia Ripensis“ (fosta Dacie aureliana de la sud de Dunare) din 5 iunie 2005 si devine, in mod sigur, un precedent in zona Timocului. Deja a mai fost solicitat de conationalii sai si a sfintit inca doua locuri in care se vor ridica alte biserici ortodoxe romne (Isakova, jud. Ciupria, si Prostinat, jud. Svilainat). Înca un romn timocean a fost hirotesit ipodiacon Iel Buobu Lui, din Bigrenita, jud. Ciupria. Problema majora pare a fi aceea ca srbii nu accepta posibilitatea slujirii in limba romna in bisericile ortodoxe din satele romnesti din Timoc.
Preotul Boian Alexandrovici a pomenit de documente vechi din arhivele bisericilor din zona in care in dreptul numelor localnicilor scria ca sunt de etnie romna. Mai trziu, cei care nu au acceptat sa fie trecuti de etnie srba au fost inregistrati ca valahi, pentru a fi ascunsi Romniei. Dupa unele din aceste documente are copii, dar ii este teama ca multe vor fi distruse in viitor.
Ne-a vorbit intr-o romna necultivata, asa cum vorbesc toti din zona respectiva si cum vorbesc la noi taranii batrni din Banat. Nu a urmat nici o scoala romneasca. Este loial statului in care traieste. Politia din Negotin a obtinut o autorizatie de demolare a bisericii ridicate de el si de sateni. Oficialitati locale srbe au cerut la un moment dat interventia armatei impotriva satelor valahe. Preotul romn este acum purtat prin tribunale pe aceasta tema. În dosarul penal nr. K-440/05 privind biserica Malainita a fost ultima data citat in 12 decembrie 2005 la Tribunalul Negotin, procesul fiind amnat pe 17 februarie a.c.
Legea pentru minoritati din Serbia este foarte generoasa
Disensiunile din zona sunt mai vechi. La un parastas tinut la Kolograsi (manastire ridicata de Mircea cel Batrn) pe 21 mai 2005 in memoria mortilor de la Rovine, politia a intervenit interzicnd oficierea acestuia. Asociatiile politice si culturale romnesti, care au inceput sa apara si in Timoc dupa 1991, nu au avut posibilitatea dect de a-si defini statutul si nu se bucura de nici un drept. Nici formatii culturale romnesti nu au voie sa faca turnee acolo.
Legea pentru minoritati in Serbia este foarte generoasa. Prevede explicit dreptul la scoala in limba materna oriunde este un grup ct de mic de elevi de alta etnie, practicarea religiei in limba materna, tablite bilingve etc. Practic insa nimic nu a devenit realitate pentru romnii din Timoc.
În ce priveste cultivarea limbii materne in scoala, nu s-a permis nici macar o ora de limba romna pe saptamna.
Cnd problema romnilor din Timoc a ajuns pe masa Consiliului Europei, ministrul pentru minoritati din Serbia Rasim Ljajic a sustinut la televiziunea srba ca ,,Guvernul de la Bucuresti nu sprijina textul rezolutiei de la Consiliul Europei pe tema romnilor din Timoc“.
Presedintele Serbiei Boris Tadici a vizitat Bucurestiul si comunitatea srba din Timisoara in 23-24 iunie 2005, dar nimeni nu i-a amintit despre problemele romnilor din Serbia de est.
Kristian Vagner este un tnar prieten din Maidanpek. Este artist instrumental, rapsod popular, dar si liderul unei mici formatii de jaz. El a trimis urmatoarele versuri („Doina Timocului“), amintindu-si de momentul in care bunica sa, inainte de a muri, i-a spus ca el este romn, chiar daca traieste in Serbia. Pna atunci il ferise sa ii dezvaluie aceasta identitate, care, acolo, era un stigmat. Pna in adolescenta a crescut convins fiind ca este etnic srb, care vorbeste insa un grai local srb si nu un dulce grai romnesc banatean. Iata, cum suna doina Timocului, in viziunea unui tnar srb de nationalitate romna: „Tin minte mic cnd eram/ Pe bunica ascultam./ Cnd in poala ea m-a pus/ Si vorbe dulci mi-a spus./ Mi-a cntat cntec de dor/ Doina timocenilor:/ Mai nepoate, floar de crin,/ Ct pe lume vei trai/ Sa te bata crucea mea/ Daca vei uita cndva/ Limba noastra din batrni/ Limba noastra de Romni.“
As mai adauga versurile unui bocet de „petrecatura“ din Timoc ce se va fi auzit la moartea bunicii care singura l-a crescut in ultimii ani pe prietenul Kristian: ,,Si sa mérgi pé drum la vale /Pé drum lat nepulberat / Suérind si chiotind / Sa te-auda neamu al téu / Ca te duci si tu la él“.
de Viorel Dolha, corespondenta de la Arad
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.