Santilie bate toaca in cer

Santilie este unul dintre cele mai impresionante personaje din legendele populare. In satele romanesti, Santilie este si acum respectat de mic si mare, pentru ca pedepse grele se pot abatea asupra celor care nu-i acorda sarbatorii atentia ce i se cuvine. "Mi-aduc aminte ca in copilarie mama, vazandu-ma ca ciocnesc mere inainte de Santilie, se rastea la mine, spunandu-mi sa nu mai fac asta niciodata, deoarece va cadea piatra mare cat merele. Tot in copilarie auzeam adesea spunandu-se, atunci cand fulgera si tuna, ca tocmai se plimba prin cer Sfantul Ilie cu caruta lui", a explicat Marcel Lutic, specialist etnograf in cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei.

Astfel, "ziua de 20 iulie era tinuta cu mare frica de toti membrii comunitatilor arhaice romanesti, stiindu-se ca Santilie este stapan peste ploaie, grindina, fulgere, tunete, trasnete si foc, toate aceste cumpene fiind trimise, se zice, peste ogoarele celor care nu tineau ziua lui Santilie.

Santilie, personaj de legenda

Sarbatoarea traditionala de Santilie este redata foarte expresiv in mai multe legende romanesti: "De cand cu inceputul lumii, Dumnezeu a dat pamantul in stapanirea dracului, numai ca i-a zis sa se poarte bine. (.) Inmultindu-se diavolii, Sfantul Ilie a rugat cu atata credinta pe Dumnezeu sa-i dea putere asupra diavolului pana i-a trimis Dumnezeu car de foc si patru cai cu aripi, si l-a luat la cer. (.) Dumnezeu i-a dat tunetul si fulgerul, si cand a slobozit Sfantul Ilie tunetul in draci, cu gandul sa-i prapadeasca pe toti, cerul si pamantul s-au cutremurat. Daa Dumnezeu s-a suparat tare pe Sfantul Ilie ca a zis ca si dracii sunt buni la ceva; de n-ar fi ei, oamenii nu vor avea frica. Pentru aceasta i-a luat o mana si un picior Sfantului Ilie, ca altfel era prea tare".

Chiar si in aceste conditii, spune povestea populara, Dumnezeu a hotarat sa-i dea puteri depline asupra dracilor; totusi, aceste puteri le are numai de ziua sa, insa "Sfantul Ilie nu stie cand e ziua lui, caci daca ar sti, ar face, de bucurie mare, un chef si o veselie de s-ar prapadi lumea". "Dracii incearca sa scape de furiosul Santilie, ascunzandu-se in animale (mai ales in caini, pisici si capre dupa cum arata legenda), in scorburile unor copaci (stejari, carpeni s.a.), sub pragurile caselor, in turlele bisericilor sau chiar in oameni, cu toate acestea, Sfantul Ilie nu ezita sa trasneasca oriunde s-ar aciua vreun Michiduta, asa incat oamenii obisnuiau sa faca, dupa fiecare fulger, cruce, stiind ca Dumnezeu i-a poruncit Sfantului Ilie sa dea in toate, numai in cruce noua nu", dupa cum a povestit Marcel Lutic.

Mosii de Santilie, cu mere bune de mancat

De asemenea, de Sfantul Ilie, romanii isi aduceau aminte si de sufletele mortilor, iar acum, la Mosii de Santilie, erau vizate in special sufletele copiilor morti, femeile avand obiceiul sa cheme copii straini sub un mar, sa-l scuture si sa dea de pomana mere, crezandu-se ca asa se veselesc mortii, dupa cum a mentionat Marcel Lutic. Acesta considera ca este "vorba de un mar sacru, ca pom al vietii, al binelui si al raului, astfel explicandu-se si interdictia de a manca sau de a ciocni mere pana la Santilie". De la Santilie, interdictia de a manca mere cade, astfel ca aceste fructe vor fi la indemana copiilor dornici.

Credinta oamenilor era ca de Sfantul Ilie se batea toaca in cer la miezul noptii, dar nu oricine o putea auzi. Printre cei alesi se numarau si ciobanii, care spuneau ca acest lucru se intampla dupa miezul noptii. La revarsatul zorilor de Santilie, babele culegeau plante de leac, mai ales busuioc, iar acesta era pus printre haine si tinea la distanta moliile. De asemenea, cei betegi erau vindecati, daca li se punea in scaldatoare tot felul de licori si plante medicinale, dupa cum a spus Marcel Lutic.

Santilie este si patronul apicultorilor. De ziua sa, se retezau stiubeile sau stupii, ducandu-se apoi cativa faguri la biserica. "Retezatul nu se facea daca sarbatoarea cadea luni, miercuri, vineri sau duminica. Dupa retezat, erau chemati vecinii si prietenii sa manance din fagurii cei mai frumosi. Trebuia insa mare atentie, ca la aceasta pomana sa nu fie prezenti cei ce stiau sa faca vraji si farmece, caci mierea furata in astfel de zile mari "e mai cu putere la vrajile si farmecele lor", a spus Marcel Lutic. De asemenea, "se credea ca tunetul in ziua de Santilie atragea secarea tuturor nucilor si alunelor, pe cand ploaia era un semn ca toate bucatele se vor coace la timp", a mai spus Marcel Lutic.

Cel mai mare balci din Europa, de Sfantul Ilie, la Falticeni

Santilie marcheaza si miezul verii pastorale, prilej cu care ciobanii pot sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Cu aceasta ocazie, ciobanii tineri aduceau in dar iubitelor furci de lemn pentru tors, lucrate in perioada in care se aflau la stana. In acesta zi se obisnuia sa se pregateasca tot felul de serbari, numite si nedei, in special in comunitatile pastorale unde se organizau targuri, iarmaroace si balciuri. Acum era si un bun prilej de cunoastere pentru tineri, se faceau hore si se canta de zor.

Printre balciurile celebre, care aveau loc de Santilie, se afla si cel de la Falticeni, balci care, din anul 1814, in urma hrisovului lui Scarlat Voda Calimach, era al doilea ca marime din Europa, dupa cel de la Leipzig. Aici se adunau oameni din mai multe zone ale tarii, dar si de peste granita, astfel ca puteau fi intalniti si poloni, rusi, cehi, nemti, unguri, turci sau chiar arabi. Aveau loc distractii nenumarate, precum cele oferite de circ, de scrancioburi de diverse forme si marimi, teatre de papusi si altele. Alte nedei traditionale mai sunt in judetul Sibiu, la Sacele, in judetul Brasov, la Polovragi.

Sarbatoarea de Santilie mai era numita Santilia, Nedeia, Poiana lui Santilie, Nedeiu, Nedeuta, Nedeitele, Ruga, Goveie, denumiri care difera in functie de regiune. Acum, la nedeie se organizau si celebrele targuri de fete, la care veneau tinerii sa se cunoasca in vederea casatoriei. Aceste sarbatori erau pentru comunitatile pastoresti de o importanta de prim rang, avand in vedere ca exista obiceiul ca pastorii sa numere zilele incepand de la Nedeie si nu de la Anul Nou.

Sfantul si marele Prooroc Ilie Tesviteanul

Sfantul si marele Prooroc Ilie, sarbatorit in calendarul ortodox pe 20 iulie, era de origine din Tesvi, in Galaad. Sfantul Ilie a trait cu peste opt sute de ani inainte de intruparea Mantuitorului, pe vremea regelui Ahab. Acesta era casatorit cu o printesa feniciana, Isabela din Sidon, femeie de alt neam si inchinatoare zeului fenicienilor, Baal. Ea il indemna pe rege sa paraseasca credinta in Dumnezeul cel adevarat si sa se inchine lui Baal, el si tot poporul. Regele, pretuind mai mult voia sotiei, decat mantuirea sufletului, a parasit credinta adevarata si a poruncit ca si poporul sa jertfeasca idolului Baal.

La porunca lui Dumnezeu, proorocul Ilie a mers la curte si l-a mustrat pe rege pentru ratacirea lui. Vazand ca este de neinduplecat, i-a proorocit ca tara va fi pedepsita printr-o foamete ce va dura trei ani si jumatate. Pentru a nu fi omorat de catre rege, proorocul s-a ascuns in Fenicia.

Dupa acest interval de timp, Sfantul Ilie s-a intors la curtea lui Ahab. Cu jertfa adusa pe muntele Carmel, proorocul a dovedit ca stravechea credinta, pe care el o apara, era credinta cea adevarata. Poporul, vazand dovada proorocului, a strigat: "Dumnezeul lui Ilie este Dumnezeul cel adevarat". Prinzandu-i pe slujitorii lui Baal, i-au ucis, ca sa nu mai insele pe nimeni. La rugaciunea Sfantului Ilie, foametea a incetat, printr-o ploaie binecuvantata.

Marele Prooroc Ilie a savarsit multe alte fapte minunate, el fiind cel care l-a inviat pe fiul vaduvei din Sarepta Sidonului. Sfantul Ilie s-a invrednicit sa-l vada pe Dumnezeu, la muntele Horeb "in vant subtire", pe cat este cu putinta omului a-L vedea, a despartit apele Iordanului, lovindu-le cu cojocul, trecand ca pe uscat, si a stat inaintea lui Hristos, la Schimbarea la Fata, care a avut loc pe Tabor, alaturi de Sfantul Moise.

Proorocul Ilie n-a cunoscut moartea, fiind ridicat la ceruri intr-un vartej de flacari, intr-un car de foc.

Oana RUSU

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: