Ultimele hotarari ale Sfantului Sinod

Pe ordinea de zi a Sfantului Sinod s-au aflat mai multe probleme, printre care alegerea a opt ierarhi pentru eparhiile romanesti vacante. Va amintim ca IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei, a fost ales in scaunul de Arhiepiscop al Iasilor si Mitropolit al Moldovei si Bucovinei; Preasfintitul Visarion Rasinareanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, in scaunul de Episcop al Tulcei, iar Preasfintitul Petroniu Salajanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Oradiei, in scaunul de Episcop al Salajului. De asemenea, Sfantul Sinod a ales pe Preasfintitul Sebastian Ilfoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, in scaunul de episcop al Slatinei, si pe Preasfintitul Siluan Marsilianul, Episcop-Vicar al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale, in fruntea Episcopiei Ortodoxe Romane a Italiei. Arhimandritul Mihail Filimon a fost ales in scaunul de Episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane din Australia si Noua Zeelanda, cu 38 de voturi; arhimandritul Timotei Lauran, in scaunul de Episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane din Spania si Portugalia, iar protosinghelul Macarie Dragoi, in scaunul de episcop al Episcopiei Ortodoxe Romane pentru Europa de Nord.

2008 - Anul Sfintei Scripturi si al Sfintei Liturghii

In plus, in cadrul lucrarilor prezidate de Preafericitul Patriarh Daniel, s-a hotarat: proclamarea anului 2008 ca "An jubiliar al Sfintei Scripturi si al Sfintei Liturghii" si a anului 2009 ca "An comemorativ - omagial al Parintilor capadocieni: Sfantul Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei (+ 379), si Sfantul Grigorie de Nazianz (+ 389)"; realizarea a doua proiecte editoriale: Istoria teologiei ortodoxe din sec.

XX si inceputul secolului XXI, condus de pr. prof. univ. dr. Viorel Ionita, respectiv Enciclopedia Ortodoxiei Romanesti, condus de acad. pr. prof. univ. dr. Mircea Pacurariu; intensificarea traducerii operelor Sfintilor Parinti ai Bisericii, greci si latini, si publicarea acestora intr-o serie noua, intitulata Parinti si scriitori bisericesti. Opere complete, de catre o comisie de traducatori condusa de dl. acad. prof. univ. dr. Emilian Popescu.

De asemenea, la la propunerea Prefericitului Patriarh Daniel, Sf. Sinod a hotarat canonizarea a 9 cuviosi romani nemteni, respectiv Cuviosii Ioan de la Rasca si Secu, Simeon si Amfilohie de la Pangarati, Rafael si Partenie de la Agapia Veche, Iosif si Chiriac de la Bisericani, Chiriac de la Tazlau, Iosif de la Varatic, precum si inscrierea in calendarul Bisericii Ortodoxe Romane a Sfantului Ierarh Atanasie Patelarie al III-lea, Patriarhul Constantinopolului; precum si acordarea rangului de Mitropolit onorific, cu titlu personal, Inaltpreasfintitului Arhiepiscop Nifon al Targovistei, care este si Exarh Patriarhal pentru relatiile Patriarhiei Romane cu institutiile crestine internationale si cu institutiile europene.

Hotarari privind prelevarea si transplantul de organe

Tot in cadrul sedintei de lucru din aceasta primavara, Sfantul Sinod a analizat propunerile de modificare si completare a Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, respectiv Titlul VI - "Efectuarea prelevarii si transplantului de organe, tesuturi si celule in scop terapeutic", in sensul introducerii notiunii de "consimtamant/acord prezumat".

Tinand cont de faptul ca Biserica Ortodoxa Romana si-a exprimat, deja, punctul de vedere oficial in ceea ce priveste transplantul de tesuturi si organe (Hotararea Sfantului Sinod nr. 1729/ 2004), precum si principiile care trebuie sa stea la baza actului donarii de organe, potrivit Biroului de presa al Patriarhiei Romane, Sfantul Sinod a hotarat: BOR isi exprima dezacordul fata de introducerea notiunii de "consimtamant prezumat" in articolul 142 al Legii 95/2006 si a celorlalte amendamente ce decurg din acesta, deoarece contravine principiilor morale crestin-ortodoxe, anuleaza principiul daruirii de sine si al dragostei fratesti cuprins in consimtamantul explicit si exclude rolul familiei in cazul persoanelor aflate in moarte cerebrala sau decedate, daca acestea nu si-au exprimat clar acordul in timpul vietii; apreciaza ca actul prelevarii de organe, ca si acceptul donarii organelor, are valoare morala numai cand este facut constient, informat si cu altruism; consimtamantul/acordul prezumat, chiar daca ar creste considerabil numarul de organe si tesuturi recoltate de la donatori decedati, reprezinta o lipsa de respect fata de fiinta umana si poate deschide calea abuzurilor si satisfacerii intereselor profesionale. In plus, acceptarea consimtamantului prezumat ar putea duce la stirbirea increderii pacientilor in medici, in conditiile in care pacientii vor crede ca, odata ajunsi in stare critica, viata lor nu mai are valoare decat ca sursa de organe si tesuturi. BOR considera ca, pentru cresterea numarului de donatori de organe si tesuturi pentru transplant, alternativa morala ar putea fi incurajarea voluntariatului si introducerea, prin lege, a cardului de donator, care reflecta optiunea persoanei fata de donarea de tesuturi si organe. O asemenea abordare plaseaza transplantul de tesuturi si organe pe un fundament etic solid, avand ca element central respectul pentru fiinta umana - care continua sa existe si dupa moartea sa biologica -, reducand astfel posibilitatea producerii abuzurilor. In concluzie, Biserica Ortodoxa Romana considera ca modificarea prevederilor referitoare la transplant din Legea nr. 95/2006 nu reprezinta, valoric, o imbunatatire a acesteia.

Clerul si politica

La 6 martie 2008, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a reexaminat hotararea nr. 410 luata in sedinta de lucru din 12-13 februarie 2004 privind problema implicarii preotilor in politica, care preciza urmatoarele:

"Cu privire la implicarea clerului in politica, Sfantul Sinod isi innoieste punctele de vedere si recomandarile din 13-14 februarie 1996 si 23-25 februarie 2000 si, in lumina acestora, hotaraste:

1. In calitatea sa de cetatean al Patriei si de parinte duhovnicesc al tuturor enoriasilor sai, indiferent de orientarea lor politica, preotul are libertatea, binecuvantarea si indatorirea ca, de pe pozitia si prin mijloacele care-i sunt specifice, sa participe la viata cetatii, sprijinind activitatile menite sa promoveze binele obstesc si impotrivindu-se oricaror masuri sau activitati care se dovedesc a fi in contradictie cu invatatura si morala crestina ortodoxa. Optiunea sa politica se exprima prin vot.

2. In conformitate cu Sfintele Canoane ale Bisericii Universale (6 Apostolic, 7 Sinodul IV Ecumenic, 10 Sinodul VII Ecumenic, 11 Sinodul local Cartagina), care stipuleaza ca printre indeletnicirile incompatibile cu slujirea si demnitatea clericului se numara si aceea de "a primi asupra sa dregatorii sau indeletniciri lumesti", arhiereului, preotului, diaconului si monahului ii este interzis sa faca politica partinica, sa fie membru al unui partid politic, sa participe la campanii electorale, sa candideze si sa devina membru al parlamentului sau consiliilor locale, primar, viceprimar sau sa ocupe functii in administratia publica centrala si locala. Cel care va incalca aceste reguli, precum si legamantul depus la hirotonie, se incadreaza in prevederile art. 3, lit. "d" si "e" din Regulamentul de procedura al instantelor disciplinare si de judecata ale Bisericii Ortodoxe Romane, avand de ales intre cariera politica si misiunea preoteasca, pentru totdeauna, fara drept de revenire in cler. Abaterile de acest fel vor fi judecate in Consistoriile eparhiale.

3. In acelasi timp, Sfantul Sinod face un calduros apel catre liderii partidelor politice din Romania sa nu permita recrutarea de membri din randurile clerului si nici folosirea in scopuri politice a persoanelor, spatiilor, slujbelor si insemnelor bisericesti. Sfantul Sinod ii asigura ca Biserica - pastrandu-si echidistanta fata de partide - va continua sa se implice in politica generala a tarii, contribuind - prin mijloace specifice - la apararea democratiei, a libertatii, a credintei in Dumnezeu, a independentei si integritatii Patriei, respingand orice forma de totalitarism comunist ateu, precum si orice forma de extremism."

Pot candida numai pentru consiliile locale si judetene, cu aprobarea chiriarhului

Constatand, insa, necesitatea disocierii angajamentului preotului in politica partinica, de prelungirea activitatii sale pastoral-sociale in viata comunitatii locale, in calitate de consilier local sau consilier judetean independent, avand aprobarea chiriarhului sau, in urma discutiilor care au avut loc si a convergentei opiniilor exprimate, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat:

"Mentinerea hotararii Sfantului Sinod nr. 410/2004 privind interzicerea implicarii clerului in politica.

Totodata, aplicand principul iconomiei (pogoramant, dispensa), Sfantul Sinod hotaraste ca, de la caz la caz, preotii care isi exprima, in scris, dorinta de a candida numai ca independenti si numai pentru consiliile locale si consiliile judetene, sa primeasca aprobarea chiriarhilor lor. Aprobarea va fi acordata in urma analizei solicitarilor preotilor respectivi, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului Eparhial si numai acelora considerati capabili sa promoveze interesele comunitatii in consiliile locale si in consiliile judetene.

Daca, insa, se dovedeste ca preotul nu corespunde cerintelor mandatului incredintat, de a lucra si apara interesele comunitatii locale, atunci i se va retrage aprobarea.
Aceasta hotarare adoptata de Sfantul Sinod este aplicabila numai pana cand se vor gasi membri ai laicatului ortodox, bine pregatiti, pentru a reprezenta interesele comunitatilor locale in care se afla si ortodocsi", informeaza Biroul de presa al Patriarhiei Romane.

Patriarhul poate intemeia stravropighii cu acordul chiriarhului locului si al Sfantului Sinod

Saptamana trecuta, Sfantul Sinod a luat in discutie si problema stavropighiilor Patriarhiei Romane. Astfel, in legatura cu completarea unor prevederi statutare, Sfantul Sinod aproba urmatoarele amendamente la Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane de care se va tine seama, alaturi de altele, care se vor mai aproba, in perspectiva promovarii unui demers catre autoritatile competente in vederea modificarii Statutului:

3. Art. 26 lit. s) - in mod exceptional si cu motivatii justificate, in acord cu traditia ortodoxa si cutuma romaneasca, poate intemeia stravropighii in interes bisericesc, cu acordul prealabil al chiriarhului locului si cu aprobarea Sfantului Sinod.

4. Art. 79 (1) - Chiriarhul este conducatorul canonic al manastirilor, schiturilor si metocurilor din eparhia sa, cu exceptiile prevazute in art. 26 lit. s) din prezentul Statut pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane.

.