Sarcina studierii arhivelor fostei Securitati este dificila si mult mai complexa decat lasa sa se intrevada unii membri ai Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS).
Pentru ca valoarea cercetarilor intreprinse in arhivele fostei Securitati sa nu fie pusa sub semnul intrebarii, se cuvine ca CNSAS sa tina seama de principiul sinergetic conform caruia "adevarul depinde de totalitatea perspectivelor". Precizam ca "esenta sinergiei consta in valorificarea diferentelor - a le respecta, a compensa slabiciunile, a sprijini capacitatile", dupa cum precizeaza Stephen R. Covey in celebra sa lucrare "Eficienta in sapte trepte sau un abecedar al intelepciunii", (Editura ALL, Bucuresti, 1995, p. 248). Acest principiu, daca nu ma insel, corespunde perfect societatii deschise pe care tind sa o realizeze in tara noastra membrii societatii civile romanesti. Ne reamintim ca pe 25 ianuarie 2006 Consiliul Europei a adoptat rezolutia propusa de deputatul conservator suedez Goran Lindblad, prin care se condamna fara echivoc crimele regimurilor comuniste. Din pacate, atunci nu a fost adoptata si recomandarea prin care se cere fostelor state comuniste sa infiinteze comitete care sa stabileasca numarul victimelor comunismului, sa permita liberul acces la arhive si sa duca o campanie de informare si educare a publicului (asemanatoare celei legate de Holocaust). Neacceptarea recomandarii a pus sub semnul intrebarii vointa politicienilor europeni de a afla adevarul despre regimul comunist in tarile est-europene. Simptomele acestei maladii "europene" par a se regasi si la unii membri ai Colegiului CNSAS! Acestia au reactionat negativ, vizibil deranjati de faptul ca Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a indraznit sa propuna Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii "un protocol de cercetare in virtutea caruia o echipa de persoane competente (independent de activitatea CNSAS - n.n.), care nu apartin clerului, sa aiba acces la dosarele ierarhilor si preotilor, sa le cerceteze si, in final, sa-i prezinte Sfantului Sinod concluziile obiective, urmand ca acesta sa ia masurile care se impun de la caz la caz" (cf. Comunicatului de presa al Biroului de Presa al Patriahiei Romane, 4714/15 noiembrie 2006). Reactia initiala de stupefactie a unor asemenea persoane este inexplicabila cu atat mai mult cu cat initiativa Sfantului Sinod nu este singulara, existand deja precedentul infiintarii, in 5 aprilie 2006, a comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania condusa de istoricul si politologul Vladimir Tismaneanu cu scopul de a elabora o sinteza stiintifica privind crimele si abuzurile regimului comunist din Romania. Eventuala neacceptare de catre CNSAS a protocolului de cercetare propus de Sfantul Sinod al BOR si, implicit, a posibilitatii ca Biserica Ortodoxa Romana sa-si dezvolte propria perspectiva asupra perioadei comuniste din Romania, ar ridica problema monopolului institutional asupra adevarului privind abuzurile regimului comunist. Poate, oare, vreo institutie din tara noastra sa-si aroge acest monopol de nuanta totalitara intr-o pretinsa societate deschisa romaneasca? De ce nu ar avea si Biserica Ortodoxa Romana, precum Biserica Romano-Catolica din Polonia, o comisie de istorie care sa examineze, independent de activitatea CNSAS, perioada dominatiei regimului politic comunist din Romania pe baza documentelor din arhivele fostei Securitati?
Bogdan-Aurel TELEANU
.
Aboneaza-te la newsletter
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.