Au trecut 140 de ani de la infiintarea Academiei Romane, timp in care s-a impus in istoria nationala ca "un punct de reper, de constanta si de stabilitate", cum afirma acad. Dan Berindei in lucrarea "Istoria Academiei Romane. Reper pentru valorile stiintifice si culturale create, promovate si consacrate in tezaurul national si mondial; constanta in preocuparile stiintifice si culturale, pastratoare a traditiei si deschisa generos spre inovare; stabilitate pentru ca a izbutit sa ridice deasupra vremurilor, mereu fidela idealurilor de unitate nationala. Manifestarile dedicate Zilei Nationale a Academiei Romane au ilustrat convingator aceste idei ce, intemeiate pe traditie, dau sperantelor perspectivele implinirii.

In ziua de 2 aprilie, la Casa Academiei Romane, a fost deschisa o cuprinzatoare expozitie de carte academica, oferind prilejul celor interesati ca cunoasca lucrarile publicate in ultimii zece ani de membrii Academiei si cercetatori din institutele academice.

Multe, foarte multe carti, din toate domeniile stiintei si culturii, pana la cele mai recente dintre care vom aminti doar "Istoria Academiei Romane. 1866-2066", de acad. Dan Berindei si "Dimitrie Onciul. Scrieri alese", o editie ingrijita de acad. Stefan Stefanescu, dr. Dorina Rusu si dr. Bogdan-Alexandru Halic, o prima aparitie dintr-o colectie cu titlul sugestiv: "Carti de capatai". Si o expozitie de lucrari plastice (lemn, aur, sculptura si pictura) ale artistilor acad. Ovidiu Maitec si Sultana Maitec. Un emblematic portal cu copii facsimilate din D. Cantemir, M. Eminescu, George Enescu si Traian Vuia, incadrate de doi stalpi pe care se putea citi: dar, har, faur, laur, intr-o reprezentare sugestiva pentru ce inseamna acest sanctuar al spiritualitatii noastre.

A doua zi, dedicata Institutului Frantei, aula Academiei Romane a gazduit oaspeti de seama, presedinti ai peste 40 de academii straine, personalitati ale vietii noastre stiintifice, culturale si politice, membri ai corpului diplomatic. Si o surpriza: insotiti de membrii Institutului Frantei, colegii lor din Academia Romana au venit in costumul traditional, dupa ce timp de aproape 50 de ani a stat in "garderoba istoriei". Apoi, sunetele cvartetului "Armonia" al Filarmonicii George Enescu. George Dima (vioara 1), Mioara Moroianu (vioara 2),Florin Matei (viola) si Dan Joitoiu (violoncel) au interpretat piese din creatia compozitorilor J. Ph. Rameau, Luigi Boccerini si Mozart. Dupa cuvantul de deschidere rostit de acad. Eugen Simion, au urmat comunicarile sustinute de Gabriel de Broglie, cancelarul Institutului Frantei, acad. Dan Berindei, presedinte de onoare al Sectiei de stiinte istorice si arheologie a Academiei Romane, Jean Dercourt, secretar permanent al Academiei de stiinte, membru de onoare al Academiei Romane, Helene Carrere d'Encausse, secretar permanent al Academiei Franceze, acad. Al. Zub, presedintele Sectiei de stiinte istorice si arheologie a Academiei Romane, Basarab Nicolescu, directorul Centrului International de Cercetari si Studii Transdisciplinare din Paris, membru de onoare al Academiei Romane si Dan Haulica, membru corespondent al Academiei Romane.

A urmat deschiderea expozitiei "Donatori ai Academiei Romane", unde au fost expuse opere de arta, carti rare si editii originale, daruite de-a lungul anilor Academiei Romane de George Oprescu, Gh. Bals, Mihai Ciuca, Daniel Popescu, M. Heimovici, V. Caranache si I. Ionescu-Mihaesti si M.C. Sutzu.

4 aprilie, Ziua Nationala a Academiei Romane, a inceput cu un cuvant rostit de acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane si cuvantul rostit de Traian Basescu, presedintele Romaniei. Domnul Traian Basescu a conferit o serie de distinctii prezidentiale si acad. Eugen Simion a inmanat medalia jubiliara si distinctii academice, dupa care a prezentat o cuprinzatoare imagine a Academiei Romane la ceas aniversar. A urmat vizita la "Casa seniorilor" de la Otopeni, un pavilion cu 22 de garsoniere pentru membrii Academiei Romane care au nevoie de ingrijiri medicale indelungate, inaugurarea spatiului destinat "Muzeului Academiei Romane" si al celui destinat "Librariei Academiei Romane".

Toate au demonstrat ca, invingand o istorie nu intotdeauna prielnica, Academia Romana poate, cum spunea acad. Eugen Simion, "sa judece cu luciditate trecutul si sa priveasca, fara complexe si cu aceeasi luciditate, viitorul".

.