Paza gandurilor - Lipsa unei paze a mintii consider ca duce la moartea sufleteasca, ceea ce reduce structura psiho-somatica a omului doar la statutul de trupesc, fara a-i da o valoare vesnica.
Părinte, aş vrea să vorbim acum despre ispite. Sunteţi călugăr şi, aş putea spune, vă aflaţi în linia întâi a ceea ce se cheamă încercările care vin sub diferite forme în viaţa unui creştin. Cum poate fi descrisă ispita în diferitele ei forme de agregare prin vieţile noastre
Privegherea si inchiderea simturilor duc la concentrarea mintii intr-o meditatie intoarsa asupra ei insesi. Primul scop al acestei adunari in sine a mintii este sa-si observe gandurile, ca pe cele rele sa le alunge din prima clipa, iar pe cele bune sa le asocieze
Este necesar sa luam aminte la doua ganduri si sa ne temem de ele. Unul ne spune: Esti un sfant!, altul: Nu te vei mantui! Aceste doua ganduri vin de la vrajmasul si nu este adevar in ele. Trebuie sa cugetam la aceste cuvinte: Sunt un mare pacatos
Spiritualitatea ortodoxa invata ca principala cauza a imprastierii gandurilor si a ratacirii mintii a constituit-o ruperea armoniei dintre Dumnezeu - Mintea Prima - si om, a carui minte este dupa chipul Mintii Celei Una, a legaturii dintre minte si inima, din firea umana
Lumea trupului - spune Sfantul Maxim Marturisitorul - o constituie lucrurile. Iar lumea mintii - ideile, gandurile. Prin urmare, dinamismul mintii il constituie gandurile sau ideile, iar lucrarea specifica a ei, prin intermediul gandurilor, o constituie imaginatia sau inchipuirea
Auzim pe Mintuitorul zicind: Daca lumina care este in tine este intuneric, dar intunericul cu cit mai mult? (Matei 6, 23). Sa intelegem ca aceasta lumina este mintea noastra, caci dupa multi Sfinti Parinti mintea este ochiul sufletului
Rugaciune la vreme de ispita - Doamne, Doamne, Cel ce ai ingaduit diavolului sa ispiteasca in rai pe stramosii nostri Adam si Eva, spre a le incerca ascultarea si supunerea,- Cel ce, de asemenea, ai ingaduit diavolului sa ispiteasca cu ingrozire si cu grele suferinte pe dreptul Iov, robul Tau...
Gandul la moarte este pentru Sfintii Parinti un mijloc de imbunatatire a vietii. Prin acest gand, ei ne indeamna sa nu ne atasam de lucrurile pamantesti mai mult decat ne este necesar, sa nu cautam o afirmare a lor peste trebuinta
Citind mai demult intr-o carte scrisa despre puterea gandurilor, m-a frapat atunci aceasta realitate, oarecum nevazuta a acestora, aceasta forta de insinuare a gandurilor in mentalul colectiv si in destinele oamenilor.
Un oarecare Euloghie, ucenicul fericitului Ioan episcopul, era mare preot si nevoitor, postind cate doua zile la rand, uneori saptamana intreaga, mancand doar paine cu sare, si era slavit de oameni. A venit la avva Iosif
Cineva l-a intrebat pe Cuviosul Pimen despre cum se rasplateste raul cu rau. Si cuviosul a raspuns: Raul cu rau se rasplateste mai intai in gand, apoi in privire, dupa aceea in cuvant si la urma
Au mers doi batrani, pustnici mari, din partile Pelusiului, la maica Sara. Si plecand s-au vorbit intre ei: Hai sa o umilim pe batranica asta. Si i-au zis: Vezi sa nu se inalte gandul tau si sa zici: Iata ca au venit pustnicii la mine
Un frate l-a intrebat pe un parinte cu barba alba, care-si petrecuse multi ani in asceza grea: Cati ani ai parinte
"Gandurile rele se alunga prin fapte bune."(Nicolae Iorga
Asa cum nu tii o scorpie in san, tot asa sa nu tii un gand rau in inima ta.
Spun Sfintii Parinti ca nimic nu-i mai saraca decat mintea aceea care filosofeaza pentru fapta buna, neavand lucrare. Paza mintii are atata legatura cu rugaciunea mintii, ca si trupul cu sufletul. De la paza mintii putem trece imediat la rugaciunea mintii. Si, totodata, in paza mintii intra multe...
Multi sunt cei care socotesc ca lucreaza dreptatea, dar care prin gandurile lor rele isi surpa faptele bune.
Sa avem ganduri cu care ne putem prezenta oriunde si oricand.
Omul este fara doar si poate calauzit de felul sau de a gandi: acesta este lumina noastra. Cu mare sarguinta trebuie sa priveghem asupra luminii noastre pentru ca ea sa nu devina intuneric, lumina mincinoasa, care arata lucrurile nu la locul lor si nu asa cum sunt de fapt ele, ci altceva decat sunt...
Au mers doi batrani, pustnici mari, din partile Pelusiului, la maica Sara. Si plecand s-au vorbit intre ei: Hai sa o umilim pe batranica asta. Si i-au zis
Imi descrii ce ispite de la vrăjmaşul ai avut: mai întâi tristeţe şi frică; apoi suferinţă până aproape de nebunia minţii, că nu l-ai întâlnit pe fratele tău; apoi gânduri de mândrie, că ai atins măsura nepătimirii; apoi iarăşi dragoste, nesăturată către rude şi iarăşi...
Gândul din mintea omului poate fi, în sens filocalic, duhovnicesc şi metaforic, fie "stâlp de sare" prin privirea spre Sodoma; fie "stâlp de foc" prin îndreptarea statornică înspre Sinai şi Canaan.
Gândurile păcătoase sunt cugetări care se împotrivesc voii lui Dumnezeu și acționează în spațiul gândirii omului, fie din voia sa, fie fără voia sa. Mintea omului se află într-o continuă mișcare. Fie produce singură diverse gânduri