viata de apoi

Credinta in viata de apoi in crestinism

Ideea de nemurire in crestinism consta din cateva notiuni definitorii neintalnite la alte religii. In primul rand, nemurirea are un caracter personal, fiind o comuniune eterna, individuala cu Dumnezeu. Aceasta credinta in nemurire

Viata de apoi in Babilonul antic

Asiro-babilonenii nu aveau in acest sens o invatatura bine precizata, ca egiptenii. Sunt totusi dovezi de credinta in viata viitoare inca din epoca proto-sumero-akkadiana. Sufletul, care supravietuieste trupului

Viata de apoi in budism

In timp ce in hinduism preta era starea trecatoare care precede ritualurile mortuare, in budism preta devine o noua forma de viata (gati) pentru fiintele care urmeaza sa se reintrupeze. Dupa moarte, credinciosului budist i se deschide perspectiva a cinci forme de viata

Viata de apoi la Celti

Credinta celtilor in viata viitoare este un fapt incontestabil; aceasta noua viata era o continuare a vietii de aici insa in conditii mult mai bune. La inmormantarea razboinicilor de seama se punea in mormant

Viata de apoi in China antica

Se vorbeste numai in treacat despre viata viitoare, fara sa se precizeze care va fi rasplata faptelor din viata de aici. Sigur este ca in China veche credinta in nemurirea sufletului era extrem de puternica, din moment ce exista un atat de dezvoltat cult al stramosilor.

Viata de apoi in crestinism

Nemurirea are un caracter personal, fiind o comuniune eterna cu Dumnezeu. Aceasta credinta in nemurire ca act personal se bazeaza pe credinta intr-un Dumnezeu personal. Crestinismul vede in viata din aceasta lume o parte integranta a vietii vesnice

Viata de apoi in Egiptul antic

Dupa parerea lui Herodot , egiptenii ar fi fost primii oameni care au vorbit despre nemurirea sufletului. Dar, chiar daca nu se poate acorda o valoare absoluta unei astfel de afirmatii, este sigur ca egiptenii au avut o credinta neobisnuit

Viata de apoi

Etruscii credeau in viata de dupa moarte. Imparatia mortilor era socotita drept un taram al petrecerii vesnice, al veseliei. De aceea si intrarea in aceasta noua stare se inaugura cu banchetul funerar, zugravit in cele mai vii culori pe frescele din mormintele etrusce

Viata de apoi la geto-daci

Credinta lor este ca ei nu mor, ci ca cel care piere se duce la Zalmoxis, spunea Herodot. Aceasta afirmatie, ca si aceea cu trimiterea solului la Zalmoxis, a acreditat parerea, unanima, ca viata geto-dacilor

Viata de apoi in Grecia antica

Grecii au avut o grija deosebita pentru morti, iar in acest sens sta marturie literatura greaca. Au fost descoperite numeroase morminte care atesta fatul ca grecii isi inhumau la inceput mortii si ca incinerarea a aparut intr-o epoca ulterioara

Viata de apoi in hinduism

Nemurirea sufletului este premisa fundamentala a intregului sistem religios hindus. Sufletul nemuritor prin insasi esenta si fiinta sa, este unul si acelasi cu Brahman. Sufletul nu este numai nemuritor dar si preexistent

Viata de apoi

Hititii acordau o cinste deosebita mortilor. Intalnim atat inhumarea, cat si incinerarea. Din cercetari s-a ajuns la concluzia ca o inmormantare avea o durata de treisprezece zile, insa, arderea corpului se facea in primele doua zile

Viata de apoi in Iranul antic

Avesta cuprinde o intreaga eshatologie. Potrivit acesteia, dupa moarte sufletul mortului ramane trei zile langa cadavru. Dupa aceea isi ia drumul, ajungand la un pod imens intins peste o prapastie. Inainte de a porni pe acest pod

Viata de apoi in islam

Una din preocuparile lui Mahomed privind viata omului in totalitatea ei este interesul pe care il are si il exprima in nenumarate randuri referitor la soarta individului dupa moarte. Oricat de importanta ar fi viata omului pe pamant, de mai mare importanta

Viata de apoi in iudaism

In iudaism viata omului este un dar al lui Dumnezeu; astfel, viata omului primeste semnificatie valorica in clipa in care ea devine un raspuns la chemarea lui Dumnezeu. Daca individul evita sa implineasca vointa divina, el cade prada robiei impulsurilor

Viata de apoi

Credinta in viata viitoare era foarte puternica la vechii peruvieni. Aceasta credinta a dus la pastrarea cadavrelor sub forma de mumii. Insa erau mumificati numai nobilii, ale caror cadavre erau puse la uscat pe marile inaltimi ale muntilor

Viata de apoi in Roma antica

Dupa credinta romanilor, sufletele celor decedati (lares, manes) duceau o viata asemanatoare celei de aici, fie in mormant, fie intr-o regiune subterana, obscura, in care domnea zeul foarte putin simpatic, Orcus

Viata de apoi

Ca rit funerar principal, slavii practicau incinerarea. Mai tarziu, sub diverse influente au deprins inhumarea. Totusi incinerarea a persistat pana in secolul al XIII-lea. Exista credinta ca mortul nu va mai putea reveni in casa, daca era scos printr-o gaura facuta in perete

Viata de apoi se amana

Într-o dispută între un ateu și un credincios este posibil ca argumentele credinciosului să pară mai bune, astfel ca existența lui Dumnezeu și a Raiului să fie posibile. Omul devine înclinat să creadă, iar asta pare să fie o înfrângere pentru diavolul care întotdeauna a căutat...

Viata de apoi

Legendele vorbesc despre 13 ceruri, ca fiind locuinte ale zeilor; in fiecare dintre ele domnind un zeu principal. Aceste ceruri erau considerate raiuri in care se credea ca merg sufletele mortilor. Cel mai fericit cer pare sa fi fost acela al soarelui, unde mergeau razboinicii morti pe campul de...

Dreptatea divina sau judecata particulara

Ca sa aiba loc o judecata dupa moarte, este necesar, in mod evident, ca ceva din noi sa supravietuiasca acestui dramatic eveniment care loveste orice fiinta vie. Multi teologi protestanti, chiar dintre cei de marca, cum este P. Althaus, de exemplu, neaga supravietuirea

Judecata particulara si universala

Sfanta Scriptura, vorbind despre viata viitoare, despre cea fericita sau cea chinuita, nu precizeaza totdeauna, daca vorbeste despre starea ce urmeaza imediat dupa moarte, sau despre cea de dupa judecata din urma

Vamile vazduhului

Sufletul este luat fie de ingeri, fie de diavoli, adica de cei de cu care s-a inrudit prin viata sa. Exista insa texte patristice care ne infatiseaza in chip amanuntit calatoria sufletului spre cer printre multimile de duhuri

Parintele Teofil Paraian a trecut la cele vesnice

Nu cred ca trebuie sa artificializam viata in nici o privinta. Cred ca e bine ca rugaciunea sa se faca intotdeauna in mod firesc, fara crispare, fara eforturi de concentrare si de interiorizare, care sa ne faca sa uitam de rugaciunea propriu-zisa si sa ne retina la concentrarea insasi, care, in...

Antifon

Sofistul Antifon a fost contemporan cu Socrate. El s-a facut cunoscut prin lucrarea sa in care el a expus conceptia sa filozofica. Din fragmentele ce ne-au ramas de la el putem deduce urmatoarele idei filozofice

viata de apoi

Articole viata de apoi