2. Vreme este sa te nasti si vreme sa mori; vreme este sa sadesti si vreme sa smulgi ceea ce ai sadit.
3.
4. Vreme este sa plângi si vreme sa râzi; vreme este sa jelesti si vreme sa dantuiesti.
5. Vreme este sa arunci pietre si vreme sa le strângi; vreme este sa îmbratisezi si vreme este sa fugi de îmbratisare.
6. Vreme este sa agonisesti si vreme sa prapadesti; vreme este sa pastrezi si vreme sa arunci.
7. Vreme este sa rupi si vreme sa cosi; vreme este sa taci si vreme sa graiesti.
8. Vreme este sa iubesti si vreme sa urasti. Este vreme de razboi si vreme de pace.
9. Care este folosul celui ce lucreaza întru osteneala pe care o ia asupra-si?
10. Am vazut zbuciumul pe care l-a dat Dumnezeu fiilor oamenilor, ca sa se zbuciume.
11. Toate le-a facut Dumnezeu frumoase si la timpul lor; El a pus în inima lor si vesnicia, dar fara ca omul sa poata întelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început pâna la sfârsit.
12. Atunci mi-am dat cu socoteala ca nu este fericire decât sa te bucuri si sa traiesti bine în timpul vietii tale.
13. Drept aceea daca un om manânca si bea si traieste bine de pe urma muncii lui, acesta este un dar de la Dumnezeu.
14. Atunci mi-am dat seama ca tot ceea ce a facut Dumnezeu va tine în veac de veac si nimic nu se poate adauga, nici nu se poate micsora si ca Dumnezeu lucreaza asa ca sa ne temem de fata Lui.
15. Ceea ce este a mai fost si ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri; si Dumnezeu cheama iarasi aceea ce a lasat sa treaca.
16. Dar am mai vazut sub soare ca în locul dreptatii este faradelegea si în locul celui cucernic, cel nelegiuit.
17. Si am gândit în inima mea: "Dumnezeu va judeca pe cel drept ca si pe cel nelegiuit", caci este vreme pentru orice punere la cale si pentru orice fapta.
18. si am zis iar în inima mea despre fiii oamenilor: "Dumnezeu a orânduit sa-i încerce, ca ei sa-si dea seama ca nu sunt decât dobitoace".
19. Caci soarta omului si soarta dobitocului este aceeasi: precum moare unul, moare si celalalt si toti au un singur duh de viata, iar omul nu are nimic mai mult decât dobitocul. Si totul este desertaciune!
20. Amândoi merg în acelasi loc: amândoi au iesit din pulbere si amândoi în pulbere se întorc.
21.
22. Si mi-am dat seama ca nimic nu este mai de pret pentru om decât sa se bucure de lucrurile sale, ca aceasta este partea lui, fiindca cine îi va da lui putere sa mai vada ceea ce se va întâmpla în urma lui?
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.