Biserica Sfanta Ana, din Ierusalim, se afla zidita pe locul unde s-a aflat casa Dreptilor Parinti Ioachim si Ana, adica pe locul unde s-a nascut Maica Domnului. Aceasta biserica se afla foarte aproape de Poarta Sfantului Stefan, numita si "Poarta Leilor", in partea nordica a muntelui sfant, imediat langa bazinele de la Scaldatoarea Vitezda.

La numai cativa zeci de metri de Poarta Sfantului Stefan, pe partea dreapta, se inalta "Cladirea Parintilor Albi". In curtea manastirii, in mijlocul unei gradini incantatoare, se poate vedea Biserica Sfanta Ana, iar putin mai departe imensul santier de sapaturi arheologice al bazinului de la scaldatoarea Vitezda.

Biserica inchinata Sfintei Ana, zidita de cruciati, este una dintre putinele cladiri crestine ridicate in secolul al XII-lea, care au supravietuit pana astazi. Biserica a fost zidita pe o parte din ruinele basilicii bizantine din secolul al V-lea.

Locul unde s-a nascut Maica Domnului !

Sfanta Scriptura nu ne relateaza acest eveniment. Insa, scrierile apocrife ofera foarte multe amanunte despre originea si copilaria Fecioarei Maria. Cea mai importanta sursa in acest sens, o reprezinta Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-crestina din sec. al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris in jurul anului 140. Desi nu este considerata o scriere canonica, informatiile oferite pot fi considerate veridice, cu rezervele de rigoare.

Tatal Fecioarei Maria se numea Ioachim si era din semintia lui Iuda. Sotia lui Ioachim se numea Ana si era fiica preotului Matthan. Astfel, tatal Fecioarei Maria era un urmas al regelui David, iar mama, o descendenta din familia preoteasca a lui Aaron, implinindu-se prin aceasta proorocia ca Mesia va avea o dubla descendenta: imparateasca si preoteasca.

Pentru ca nu aveau copii, Ioachim si Ana au inceput sa fie ironizati si batjocoriti de oameni. Lipsa copiilor era considerata un blestem din partea lui Dumnezeu. Traditia spune ca in al cincizecilea an al casatoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat in public jertfa lor, numindu-i blestemati.

Rugaciunea lor nu va fi insa trecuta cu vederea, astfel incat Arhanghelul Gavriil le-a vestit, fiecaruia in prte, pe cand se aflau retrasi in post si rugaciunea, nasterea unei fiice, Maria. Provenind din ebraicul "Aia", Maria se talcuieste "Doamna", dar numele evreiesc Maryam sau Miryam ar putea fi si de straveche origine egipteana, tragandu-se din verbul "mri", "a iubi", cu sufixul afectiv ebraic -am, deci "cea draga", "cea iubita".

Biserica Sfanta Ana din Ierusalim - locul Nasterii Maicii Domnului

Biserica Sfanta Ana a fost construita foarte aproape de scaldatoarea Vitezda, pe locul unde s-a aflat casa Sfintilor Parinti Ioachim si Ana, parintii Maicii Domnului. Rezervoarele de apa din Vitezda asigurau apa necesara la Templu.

Prima fantana de la Vitezda a fost construita in vremea primului Templu, pe urma unei adancituri in piatra, unde se aduna apa de ploaie, de aici curgand mai apoi in valea de la poalele muntelui. In secolul al III-lea i.Hr, in vremea celui de-al doilea Templu, fantana de la Vitezda a fost reconstruita, spre a asigura mai multa apa trebuintelor de la Templu.

In vremea de ocupatie bizantina, scaldatoarea de la Vitezda a devenit un mare centru crestin de pelerinaj. In perioada anilor 422-458, cand Iuvenalie era patriarh al Ierusalimului, in apropierea scaldatorii a fost zidita o mareata biserica bizantina. Aceasta structura de piatra era sustinuta de sapte arce, fiind construita peste digul central si peste bazinele de apa.

Bizantinii au construit o biserica avand lungimea de 45 de metri si latimea de 18 metri, cu trei naosuri, adica o capodopera arhitecturala. Absida si o parte din corpul bisericii au fost construite pe locul templului si al bailor tamaduitoare ale paganilor, restul bisericii fiind suspendat pe fosta scaldatoare.

Naosul central se sprijinea pe digul central, care separa piscina in doua. Naosul sudic se sprijinea pe sapte mari contraforti care aveau capetele pe fundul bazinului. Pentru a sustine naosul de nord s-a construit o bolta deasupra rezervorului nordic. Tot in partea de nord se afla "martyrium", in care erau venerate moastele sfintilor. Catedrala se arata a fi fost mai mult o biserica suspendata.

Pardoseala bizantina era zidita din lespezi de marmura si din mozaicuri. Bazilica a fost construita, cu siguranta, mai inainte de anul 427, deoarece s-au gasit resturi de pardoseala avand pe ele cruci; or, se stie ca in anul 427, imparatul Teodosie al II-lea a interzis sa se mai faca cruci pe pardoseala, pentru ca acest semn sfant sa nu fie calcat in picioare.

In descrierile pelerinilor, biserica de la Vitezda este numita Biserica Paraliticului, deoarece comemora minunea infaptuita in acel loc de Hristos. Totodata insa, biserica era inchinata si Maicii Domnului.

O traditie, despre care vorbeste deja in secolul al II-lea Evanghelia apocrifa a lui Iacob, situeaza aici, in apropierea templului, casa parintilor Fecioarei Maria, Ioachim si Ana, si deci locul in care s-a nascut Maica Domnului. Cu toate acestea, nu stie cu exactitate unde s-a nascut Maica Domnului. Astfel, o alta traditie locala spune ca Ioachim si Ana erau originari de la Seforis, un sat situat la aproximativ 6 kilometri departare de Nazaret.

In anul 614, armatele persane vor incendia biserica ctitorita de patriarh. Mai tarziu, aceasta va fi insa iarasi reparata si infrumusetata. In anul 1010, basilica va fi distrusa in intregime de conducatorii arabi.

Cruciatii vor cuceri orasul in anul 1099, cand vor si rezidi biserica cea mare, acesteia adaugandu-i si o micuta capela, avand o lungime de 20 de metri si o latime de 10 metri. Tot acum, locul va deveni manastire. Mai tarziu, prin anul 1140, ei vor ridica o noua si mareata basilica, in partea sud-estica a capelei, inchinand-o Sfintei Ana, mama Maicii Domnului.

Pe locul bisericii celei mari, de factura bizantina, cruciatii au zidit alte doua: una mai mica, servind drept capela unei manastiri de barbati, si a doua, mareata, care este actuala Biserica Sfanta Ana, una din cele mai frumoase biserici romane care au ramas pana astazi in Tara Sfanta. In jurul acesteia functiona o a doua mare manastire, de femei. Aici s-au retras Alda, sotia lui Baudouin I, si Iudita, fiica lui Baudouin al II-lea.

In anul 119, odata cu alungarea latinilor din Tara Sfanta, otomanul Saladin va cuceri din nou orasul, transformand biserica in scoala de Coran. Mai apoi, in vremea mamelucilor, scoala musulmana a capatat un deosebit renume.

Astfel, in secolul al XV-lea, calugarii franciscani au reusit sa cumpere de la musulmani un drept, in urma caruia li se dadea voie sa savarseasca Sfanta Liturghie in Biserica Sfanta Ana, de doua ori pe an (8 septembrie si 8 decembrie). Otomanii au lasat insa in paragina cladirea, abia in anul 1878 biserica fiind inapoiata crestinilor.

In urma razboiului din Crimeea, biserica a fost cedata, de catre sultanul Abdul Megid, francezilor, iar acestia au incredintat-o Parintilor Albi, comunitate intemeiata de cardinalul Lavigerie. Parintii Albi au amenajat in incinta acesteia un seminar greco-catolic. Cladirile au fost de mai multe ori reparate, cele mai insemnate lucrari fiind insa cele ce au urmat anului 1967, cand israelitii au bombardat locul.

Deasupra usii de intrare, biserica cruciatilor pastreaza o placa de piatra, datand din anul 1192, pe care stau scrise, pe cinci randuri, cele despre Saladin, care a cucerit orasul Ierusalim, transformand locul in scoala. Biserica mai are o usa de acces, pe langa cea principala, anume pe una dintre laterale.

Interiorul bisericii cruciate este impartit in trei mari hale, egale ca dimensiuni si despartite intre ele prin doua randuri de coloane, fiecare avand cate o baza in forma de cruce. Bazele zidurilor dinspre nord si sud sunt parti din vechea biserica bizantina, restul fiind adaugiri cruciate din secolul al XII-lea.

Altarul este zidit intr-o absida rotunda, mai inaltata, de o parte si de alta fiind zidite alte doua altare mai mici. Pe fatadele acestor altare mici sunt infatisati Apostolii Matei si Luca, cei care vorbesc de inceput vietii celei dupa trup a Mantuitorului.

In partea sudica a halei se afla o scara ce coboara in cripta subterana. Cripta e formata din mai multe pesteri vechi. Initial, aici s-a aflat o pestera care, potrivit traditiei crestine locale (catolice), a fost folosita drept loc de nastere pentru Fecioara Maria. In partea nordica a pesterii este asezata o statuie catolica. Pestera din mijloc este inchinata copilei Maria.

Teodor Danalache

• Pelerinaj - Nasterea Maicii Domnului
  Publicat in : Pelerinaje
• Nasterea Maicii Domnului - Sfanta Maria Mica
  Publicat in : Nasterea Maicii Domnului