Sf. Mucenici Eutropiu, Cleonic si Vasilisc

Patimirea Sfintilor Mucenici Eutropiu, Cleonic si Vasilisc

 

   

Dupa savarsirea patimirii si dupa mucenicescul sfarsit al Sfantului Mucenic Teodor Tiron in cetatea Amasiei, au ramas tinuti in temnita pentru Hristos tovarasii lui, ostasi si prieteni de aproape, Eutropiu, Cleonic si Vasilisc, nepotul sau. Ighemonul Puplie, care a muncit pe Sfantul Teodor, pierise, fiind ucis de mania lui Dumnezeu; si in locul lui a venit un altul cu numele Asclipiodot, de neam din Frigia, cumplit cu obiceiul si cu mintea fara de Dumnezeu, facand multe rautati poporului crestin.

   

Caci ii era data lui stapanire asupra crestinilor de la imparatul Maximian (286-305) ca sa-i sileasca la jertfa idoleasca, iar pe cei ce nu s-ar supune, sa-i piarda cu cumplite munci. Acela, sezand la judecata cu sfetnicii sai, a chemat pe Evlasie, pazitorul de carti si i-a poruncit sa citeasca faptele cele petrecute mai inainte ale judecatii. Deci, citindu-se patimirea lui Teodor Tiron, toti s-au minunat de rabdarea acelui barbat.

   

Deci a zis ighemonul catre Evlasie: "Unde sunt tovarasii lui Teodor care au fost pomeniti in aceasta carte?" Raspuns-a Evlasie: "Sunt paziti in temnita impreuna cu alti legati". Dupa aceea ighemonul, vazand capistea cea arsa de Sfantul Teodor, a necuratei lor zeite, ce se numea Ira, "maica zeilor", a racnit ca un leu asupra tovarasilor lui Teodor care ramasesera. Si indata a poruncit sa trimita ostasi la temnita, ca sa aduca la el pe Sfintii Mucenici Eutropiu, Cleonic si Vasilisc.

   

Eutropiu era frate de o mama cu Cleonic, de neam din Capadocia, iar Vasilisc era nepot al Sfantului Teodor si se nascuse in Amasia. Iar pentru dragoste, toti acesti trei se numeau frati. Mergand ostasii la temnita, au zis strajerului temnitei: "Da-ne pe tovarasii lui Teodor". Iar acela, intrand inauntru, a zis catre sfinti: "Sculati-va, iata a venit vremea voastra, pe care ziua si noaptea cu dorire ati asteptat-o, caci va cheama ighemonul; dar va rog sa nu ma uitati intru buna voastra marturisire". Acestea le graia strajerul temnitei, deoarece si el crezuse ca Domnul este cu dansii, de vreme ce ii vedea ziua si noaptea rugandu-se, cum si minunile lui Dumnezeu care se faceau; apoi lumina cea negraita care ii stralucea, si temnita care, de multe ori, singura de la sine se deschidea.

   

Sfintii, sculandu-se, ieseau cu bucurie; iar ceilalti care ramaneau legati plangeau, caci se lipsesc de tovarasia sfintilor mucenici. Sfantul Eutropiu le-a zis: "Nu plangeti, fratii mei, ca iarasi ne vom vedea unul cu altul; ci rugati-va Domnului nostru Iisus Hristos, ca sa ne invredniceasca sa ne sfarsim prin chinuire pentru El, si sa inceteze elineasca inchinare, ca astfel sa se umple lumea de darul Domnului".

   

Asa mangiind sfintii pe cei legati, au iesit cu ostasii. Si Sfantul Eutropiu, care era foarte frumos la chip si intelept in cuvinte, canta, graind: Iata acum ce este bun si ce este frumos, decat numai a locui fratii impreuna. Si se facu glas din cer catre dansul, zicand: "Nu te voi desparti de fratii tai, pana ce toti veti veni la Teodor si va veti odihni in sanul patriarhului Avraam si in lumina celor vii".

   

Fiind adusi sfintii mucenici, stateau inaintea ighemonului cu fetele luminoase. Si i-a intrebat ighemonul: "Pentru ce fetele voastre sunt vesele, ca si cum n-ar fi stat o vreme asa de lunga in legaturile temnitei, ci ca dupa o veselie de toate zilele, asa sunt de luminoase?" Fericitul Eutropiu a raspuns: "Cu adevarat, ighemoane, in toate zilele ne veseleste Hristos al nostru, cercetandu-ne cu darul Sau si se implineste la noi acea scriptura: "Inima veselindu-se, fata infloreste".

   

Ighemonul a zis: "Cum iti este numele?" Sfantul a zis: "Numele meu cel placut este crestin, iar de parinti sunt numit Eutropiu". Ighemonul, momindu-l, i-a zis: "Cu adevarat, te vad nobil la obicei si la chip frumos, si, precum mi se pare, multi ani ai invatat filosofia". Sfantul a raspuns: "In duhovniceasca filosofie m-am deprins de la Domnul meu Iisus Hristos, spre care am nadejde ca poate o sa ma faca si acum intelept in raspunsuri impotriva intrebarilor voastre".

   

Zis-a ighemonul: "Asculta-ma, Eutropiu. Incredinteaza pe cei ce sunt cu tine sa se supuna poruncii imparatesti si sa aduca jertfe zeilor. Iar eu voi scrie despre tine la imparati si aceia te vor pune voievod si-ti vor da in stapanire aceasta tara si ca pe un domn al tarii te vor cinsti; cu multe bogatii te vor imbogati si cu adevarat cu lucrul vei cunoaste ca este bine a asculta pe imparati si a te supune poruncii acelora.

   

Iar daca acestor cuvinte ale mele nu te incredintezi, apoi trupul tau, sfaramandu-l in bucati, il voi arunca la ciini si la fiare, spre mancare; iar ramasitele oaselor tale cu foc le voi arde si praful il voi arunca in rau. Si sa nu socotesti ca trupul tau, luandu-l crestinii, il vor unge cu mir ca pe un sfant. Deci, supune-te si jertfeste zeilor, sau macar spune inaintea poporului ca te supui si voiesti a jertfi, pentru ca toti cauta la tine, luand aminte la invoirea ta cea de la sfarsit. Nu intoarce de la zei pe cei ce voiesc sa le aduca jertfe, ca sa nu aduci hule asupra ta. Iar daca continui sa hulesti vom aduce asupra ta si asupra celor ce sunt cu tine, munci necinstite si cumplite".

   

Sfantul Eutropiu a raspuns ighemonului, zicand: "Inceteaza a birfi unele ca acestea, fiule al diavolului si mostenitor al gheenei. Inceteaza de a amagi pe slugile lui Dumnezeu, vrajmas al lui Dumnezeu, izgonitule din vesnicile bunatati, lipsitule din mostenirea raiului, legatule vesnic al iadului celui mai de jos. Inceteaza de a grai cele necuvioase, gunoiule, zidule si ingradire a lucrurilor celor bune, iar de lucruri rele povatuitor si incepator de inselaciune. Si ce iti voi zice mai mult, nu stiu. Vicleanule om, imi fagaduiesti vremelnica cinste si bogatii care raman aici. Ce folos am din acelea, care sunt incepatura desfatarilor celor vatamatoare de suflet, maica a infrumusetarii si a desfranarii, pricina jertfirii si a uciderii si radacina a tuturor rautatilor? Ce folos a aflat din bogatiile pamantesti si din cinste Puplie, cel ce a fost ighemon mai inainte de tine, care a muncit pe Sfantul Teodor si care este ingropat acum sub pamant in iad, in focul nestins si intre viermii neadormiti? Dar si asupra ta nu va zabovi a veni mania lui Dumnezeu, care te va pierde de pe pamant, paganule in faradelege. Si inca ma ingrozesti cu munci cumplite, cu sabie, cu foc si cu fiare?

   

Dar nu nadajdui, o, nebunule, ca ma vei infricosa cu ingroziri si ma vei sili cu rani spre nedumnezeire. Pentru ca a patimi pentru Hristos, Dumnezeul meu, imi este cel mai dorit lucru, mai mult decat toate doririle, de vreme ce Acela ne este noua bogatie, cinste, putere si slava; si nu ne departam de El, nici eu si nici acesti frati ai mei. Ci vom rabda pentru Mantuitorul nostru, Care este Incepatorul vietii, adevaratul voievod nebiruit, Care izbaveste pe cel ce-L cheama din multe ispite si Care si pe noi are putere a ne izbavi din mainile tale".

   

Acestea auzindu-le ighemonul, s-a umplut de manie si a poruncit sa-l bata peste gura pe sfantul, zicandu-i: "Necuviinciosule, esti chemat sa aduci jertfa zeilor, iar nu sa ne ocarasti". Si, incepand a-l bate tare, indata s-au uscat mainile celor ce-l bateau. Iar cele ce se faceau si se graiau la acea intrebare de judecata, toate se scriau din porunca ighemonului. Apoi, vazand scriitorii uscarea mainilor celor ce bateau, s-au inspaimantat si au lasat scrierea. Iar un oarecare dintre credinciosi statea in popor si scria.

   

Deci a zis ighemonul catre mucenic: "Te vei inchina zeilor, ca sa fii viu? Sau, neinchinandu-te, voiesti ca indata sa te dau mortii?" Raspuns-a Sfantul Eutropiu: "Nu ma voi inchina nesimtitorilor zei, precum faci tu, fiind nesimtitor, ci ma voi inchina Dumnezeului meu si Aceluia Ii voi aduce jertfa de lauda, care este rodul buzelor mele. Caci Insusi Domnul nostru Iisus Hristos, graieste prin gura lui David: Idolii neamurilor argint si aur, lucruri de maini omenesti, gura au si nu vor grai, ochi au si nu vor vedea, maini au si nu vor pipai, picioare si toate madularele asemanarii omenesti le au nesimtitoare. Drept aceea, adauga: Asemenea lor sa fie, cei ce ii fac pe ei si toti cei ce nadajduiesc spre dansii. Deci tu, fiind orb si surd, voiesti sa ma atragi si pe mine intr-aceeasi pierzare? Dar eu nu ma voi departa de la Domnul meu Iisus Hristos".

   

Ighemonul a zis catre Sfintii Cleonic si Vasilisc: "Voi, ce ziceti? Aduceti jertfe zeilor, ca sa fiti vii? Sau voiti ca, impreuna cu Eutropiu, in aceleasi munci sa cadeti?" Iar Sfintii Cleonic si Vasilisc au raspuns: "Precum crede fratele nostru Eutropiu, cel intarit pe piatra credintei in Iisus Hristos, astfel si noi credem si ne intarim in Tatal si in Fiul si in Sfantul Duh. Si, precum Eutropiu patimeste pentru Hristos, asa si noi impreuna cu dansul, voim a patimi. Ca nu va putea diavolul sa ne desparta pe noi, pe care ne-a insotit Hristos cu sfanta credinta si cu dragostea Sa. Caci precum o sfoara, fiind impletita in trei, nu se rupe, astfel si noi, acesti trei, vom ramane tari. Si, precum Preasfanta Treime este nedespartita, asemenea si noi suntem nedespartiti cu credinta si nedeosebiti cu dragostea. Deci, grabeste sa ne muncesti pe noi cu munci mai mari, pentru ca mergem la chemarea Domnului nostru Iisus Hristos, Caruia tu ii esti vrajmas".

   

Acestea zicand ei, ighemonul a poruncit ca pe fiecare sa-l intinda cate patru ostasi si sa-l bata cu vine crude, fara crutare; si atat de mult au fost batuti sfintii, incat carnea lor si sangele cadeau pe pamant. Iar ei, rabdand cu vitejie, se rugau lui Dumnezeu. Si puteai vedea cumplita munca; iar rabdatorii de chinuri, cu ajutorul lui Hristos, se aratau ca si cum nimic n-au patimit. Sfantul Eutropiu graia in rugaciunea sa: "Dumnezeule, Atottiitorule, Preabunule si milostive, nu ne trece cu vederea. Stapane, Cel ce mantuiesti pe cei drepti si sprijinesti pe cei pacatosi; Cel ce intorci pe cei necredinciosi si indreptezi pe cei indaratnici; Cel ce mantuiesti pe cei intelepti si inveti pe cei fara de minte, Tu, Cel ce ai legat pe diavolul si ai dezlegat pe om; Ajutatorule al celor ce sunt in legaturi si in munci; Izvorule al bunatatii si Mantuitorul sufletelor noastre; Incepatorule al patimirilor si Datatorule de rabdare barbateasca in chinuri; da-ne rabdare in ranile acestea, pentru cununa muceniceasca cea desavarsita si vino spre ajutorul nostru, precum ai venit si la robul Tau Teodor si i-ai ajutat. Arata oamenilor rautatea diavolului si a Ta bunatate; iar prin ajutorul Tau cel intru tot puternic, arata aceasta tuturor, cum ca noi cu adevarat pe Tine Unul Te avem Imparatul nostru, Iisuse Hristoase si Tie Unuia ne inchinam, slavindu-Te pe Tine cu Tatal si cu Sfantul Duh, in veci". Iar Sfantul Cleonic cu Vasilisc au zis: "Amin!"

   

Si indata s-a facut cutremur mare, incat s-a cutremurat tot divanul; si cei ce cadeau obositi si inspaimantati s-au departat, iar sfintii au fost dezlegati cu mana nevazuta si stateau intregi. Si li s-a aratat lor Domnul impreuna cu ingerii si cu Sfantul Teodor. Si a zis Sfantul Eutropiu catre Domnul: "Te laud pe Tine, Stapanul meu, Hristoase, ca asa degraba m-ai auzit. Dar cine sunt eu, ca Domnul meu sa vina la mine?" Si iarasi Sfantul Eutropiu a zis catre Sfintii Cleonic si Vasilisc: "Vedeti ca Imparatul nostru Iisus Hristos, sta cu Sfantul Teodor in multa slava?" Si au zis: "Il vedem". Iar Sfantul Teodor, cel ce s-a aratat cu Domnul, a zis: "Frate Eutropiu, s-a auzit rugaciunea ta si iata Mantuitorul a venit intru ajutorul vostru, ca incredintati sa fiti pentru vesnica viata". Si a grait catre dansii Insusi Domnul: "Cand va muncea pe voi, acolo am stat si Eu inaintea fetii voastre, cautand la patimirea voastra. Si, de vreme ce incepatura muceniciei cu barbatie ati rabdat-o, de aceea va voi fi voua ajutor, pana ce veti savarsi nevointa voastra si se vor scrie numele voastre in cartea vietii". Astfel zicand, Domnul S-a facut nevazut, impreuna cu Sfantul Teodor.

   

Iar ostasii care munceau pe sfinti, au strigat catre ighemon: "Ne rugam tie, stapane, scapa-ne de lucrul acesta, caci noi nu putem sa muncim mai mult pe oamenii acestia". Zis-a ighemonul, aratand cu degetul spre sfinti: "Iata, vrajitorii acestia fac o nalucire oarecare si infricoseaza pe ostasi". Iar multi din popor, care se invrednicisera vedeniei celei dumnezeiesti, strigau catre ighemon, zicand: "Nu sunt naluciri, nici vrajitorii, ci Dumnezeul crestinesc ajuta robilor Sai! Caci noi am vazut viu pe Imparatul Hristos si pe Teodor cel ce a murit demult si am auzit glas ingeresc!" Ighemonul a raspuns: "Eu nimic n-am vazut si nici n-am auzit vreun glas". A zis catre dansul Sfantul Eutropiu: "Bine zici, ca n-ai vazut dumnezeiasca aratare, nici n-ai auzit cerestile glasuri, pentru ca nu vezi cu ochii cei sufletesti; caci diavolul, domnul veacului acestuia, ti-a orbit inima ta. Se implineste cu tine proorocia lui Isaia, care zice: Cu urechile sale greu a auzit si ochii sai si-a inchis".

   

Acestea auzindu-le ighemonul si vazand poporul tulburat, a poruncit sa lege pe sfinti si sa-i duca in temnita. Intrand acolo isfintii mucenici, s-au bucurat cei legati, vazandu-i pe dansii, si au cantat patimitorii lui Hristos, graind: Ajutorul nostru este in numele Domnului, Cel ce a facut cerul si pamantul.

   

Mancand ighemonul intr-acea zi cu sfetnicii sai, graia cu dansii: "Ce vom face oamenilor acelora, nu stiu? Caci toata cetatea se tulbura printr-insii. Voua ce vi se pare?" Iar unul din sfetnici a zis: "Ucide-i pe ei degraba, rogu-ma tie; caci de vei intirzia a-i pierde pe dansii, apoi toata cetatea se va departa de la zei si se va duce in urma lor! Mai ales pe Eutropiu, care este mai limbut, nu-l lasa atat sa vorbeasca". Iar ighemonul a zis: "Acum si cu rugaminte si cu ingroziri l-am sfatuit pe el spre inchinarea zeilor, iar el a hulit si pe zei si pe imparatul, si pe mine m-a defaimat. Sa-l mai chemam singur si cu rugaminte sa-l incredintam. Si, de ne va asculta, vom da multumita milostivilor zei; iar de nu, apoi desavarsit il vom da pe el mortii".

   

Aceasta zicand, indata a trimis ostasi ca sa aduca la dansul pe Eutropiu din temnita. Si, intrand Sfantul Eutropiu la ighemon pe cand pranzea, i-a zis ighemonul: "Voiesti ca pe tine singur sa te duc cu cinste in locasul zeilor nostri si sa le aduci jertfe?"

   

Sfantul Eutropiu a raspuns: "Viu este Domnul Dumnezeul meu, ca nici prin cuget nu-mi trece sa ma departez de la credinta lui Hristos, cea intarita pe neclintita piatra". Si poruncea ighemonul mucenicului sa sada impreuna cu cei ce pranzesc, dar el nu voia. Si iarasi ii ziceau cei ce sedeau: "Sezi, Eutropie, impreuna cu noi, de mananca si bea si asculta pe voievod". Sfantul a raspuns: "Sa nu-mi fie mie, robul lui Hristos, sa sed impreuna cu necuratii, pentru ca graieste proorocul David: Fericit barbatul, care n-a umblat in sfatul necredinciosilor si pe scaunul pierzatorilor n-a sezut. Si iarasi: N-am sezut in adunarea desertaciunii si nu voi intra cu calcatorii de lege. Si iarasi, alt prooroc vesteste: Iesiti din mijlocul lor si va deosebiti, graieste Domnul. Sa nu va atingeti de necuratia lor, ca Eu va voi primi pe voi. Si Scriptura graieste iarasi: "Cel ce umbla cu sfintii, se va sfinti, iar cel ce umbla cu necuratii, este partas al lor"".

   

Ighemonul a zis: "Erai mai bun la obicei mai inainte, Eutropiu, iar acum te arati a fi rau cu obiceiul". Sfantul raspunse: "Nu sunt rau cu obiceiul, dar pazesc poruncile lui Dumnezeu pentru ca, daca tu te sarguiesti a pazi poruncile imparatilor pamantesti, cu atat mai mult eu, slujind Imparatului Cel ceresc si fara de moarte, ma sarguiesc a-I pazi poruncile". Ighemonul zise: "Tu, impreuna cu mine, fara tovarasii tai, sa aduci dimineata jertfe zeilor, ca poporul, vazandu-te ca te inchini zeilor, sa se incredinteze spre a nu se departa de la dansii, ci sa-i cinsteasca cu jertfe".

   

Sfantul Eutropiu raspunse: "Necredinciosule, voiesti ca in turma lui Hristos sa fiu povatuitor al pierzarii? Sa nu fie una ca aceea, pentru ca graieste Domnul meu: De va sminti cineva pe unul din cei mici, care cred in Mine, mai bine este sa-si lege o piatra de moara de grumazi si sa se inece in adancul marii. Si iarasi zice: Nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui Mamona, caci ce impartasire este luminii cu intunericul? Sau ce legatura are Biserica lui Dumnezeu cu idolii?"

   

Acestea auzindu-le ighemonul, a poruncit sa aduca inaintea lui aur si haine de multe feluri si de mare pret, iar argint o suta cincizeci de litre. Si a zis: "Ma jur pe toti zeii si pe dragostea nebiruitilor imparati, ca ti le voi da tie pe acestea si mai multe decat acestea, numai sa zici dimineata catre popor: "M-am plecat ighemonului!" Iar dupa aceea, roaga-te Dumnezeului tau precum voiesti si primeste toate acestea".

   

Sfantul Eutropiu a zis: "Viclene inselator si sarpe rau, nu vei ispiti pe robul lui Dumnezeu, pentru ca scris este: Ce folos este omului de ar dobandi lumea toata, iar sufletul isi va pierde? Sau: Ce va da omul in schimb pentru sufletul sau? Precum fratele tau Iuda, iubind argintul, si-a pierdut sufletul, asa vei pieri si tu cu dansul! Dar ce intirzii de nu ne ucizi? Caci sa stii, ca nimic nu ne va desparti de dragostea lui Hristos!" Ighemonul, luptandu-se cu dansul in cuvinte multa vreme si momindu-l, apoi vazand pe mucenic ca nu i se supune nicidecum, ci mai rau il ocaraste si pe zei ii necinsteste, fiind noaptea pe la cantatul cocosilor si vreme de odihna, a zis catre slugi: "Duceti pe Eutropiu in temnita si-l legati impreuna cu sotii lui, caci lucrul cel rau nu se va schimba niciodata si nu poate a fi bun".

   

Sfantul iesind, graia catre ighemon: "Rasad al viclesugului, care nu faci rod al dreptatii, vei fi degraba taiat si in foc aruncat! In tine, pamantule, graul nu va creste, ci numai neghine si spini, deoarece sufletul tau l-a dobandit satana si a semanat intr-insul semintele sale cele rele!" Si zicand acestea, s-a dus.

   

Intrand in temnita, a gasit pe Sfintii Cleonic si Vasilisc rugandu-se cu genunchii plecati si toata noaptea s-au rugat pentru dansul. Deci, facandu-se dimineata, ighemonul a voit sa aduca jertfa la zei cu tot poporul; si a poruncit crainicului sa strige, ca sa se adune tot poporul in capistea Artemidei cu jertfe. Apoi adunandu-se poporul, a venit si ighemonul, fiind adusi si Sfintii mucenici Eutropiu, Cleonic si Vasilisc, dupa porunca ighemonului. Si, savarsindu-se inchinarea la idoli de toti cei ce erau acolo, caci unii aduceau tamaie spre jertfa, iar altii vite necuvantatoare, ighemonul a zis: "Eutropiu, apropie-te impreuna cu tovarasii tai si jertfeste zeilor ca sa nu mori rau".

   

Iar Sfantul Eutropiu cu prietenii sai au inceput a grai: "Doamne, Dumnezeule, Atottiitorule si vesnice, Cel ce esti Preacurat, neschimbat, Care in cer locuiesti si pe pamant Te slavesti, Cel ce ai intarit cerul, ai intemeiat pamantul, ai facut muntii, Cel ce numeri multimea stelelor si le chemi pe nume, lumineaza-ne si pe noi din inaltimea Ta; Cel ce ai izbavit odata pe sfintii tai, pe cei trei tineri, din cuptorul Babilonului si ai mantuit pe Sfantul Daniil din gurile leilor; Cel ce ai eliberat de la moarte pe roaba Ta Susana si pe Sfanta Tecla ai pazit-o de foc si de fiare; Cel ce ai fost cu Sfantul Teodor in patimirile lui; Tu fii impreuna si cu noi si, venind la locul acesta, arata-Ti puterea si pierde toata elineasca indracire; fa ca in locul acesta crestinii sa-Ti aduca jertfe fara de sange, Tie, adevaratul Dumnezeu, ca Tu esti Parinte al Domnului nostru Iisus Hristos si Tie se cuvine slava, Unuia nascut Fiului Tau si Sfantului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin".

   

Zicand acestea sfintii, s-a facut tunet si cutremur mare, incat si temelia capistei s-a clatinat, si au fugit toti de la capiste impreuna cu ighemonul, fiind cuprinsi de mare frica, ca sa nu moara, iar idolul Artemidei a cazut si s-a sfaramat in mici bucati. In acel cutremur s-a auzit glas de sus, graind catre sfinti: "S-au auzit rugaciunile voastre. De acum locul acesta va fi biserica de rugaciune a crestinilor". Si se veseleau sfintii intru Domnul.

   

Potolindu-se cutremurul, toti, dupa un ceas lasand frica, s-au intors si, stand la judecata, scrisneau din dinti asupra sfintilor. Apoi a poruncit sa se aduca pucioasa si smoala, pe care sa le fiarba in trei caldari si sa le toarne peste trupurile mucenicilor. Si a poruncit sa infiga in pamant niste pari tari si sa puna in ei pe sfinti. Sa le rastigneasca mainile, legandu-le de pari, una de un par si alta de altul.

   

Facandu-se aceasta si fierband caldarile mult, Sfantul Cleonic a grait catre Sfantul Eutropiu: "Sa ne rugam lui Dumnezeu, frate, ca mare nevoie ne sta astazi inainte!"

   

Si s-au rugat, graind: "Doamne, Iisuse Hristoase, acum vino in ajutorul nostru si arata puterea Ta, caci puterea noastra este slaba! Tu ne intareste in rabdarea muncii acesteia". Si au adus slugile caldarile ce fierbeau cu smoala si cu pucioasa, tinandu-le cu mainile de tortile de fier. Iar Sfantul Eutropie a zis catre slugi: "Domnul sa intoarca lucrul vostru asupra voastra".

   

Acestea zicand, indata, cu puterea lui Dumnezeu, si-au dezlegat ucenicii mainile de la pari si, singuri luand cu mainile lor caldarile ce fierbeau, le-au turnat peste piepturile lor; si, varsandu-se smoala de pe trupurile lor pe pamant, curgea ca apa pe marmura; si, intorcandu-se asupra slugilor, i-au ars pe dansii pana la oase, dar sfintii n-au avut nici o vatamare. Aceasta vazand-o ighemonul, se mira mult si se inspaimanta, incat vraja crestina o socotea.

   

Dupa aceea a poruncit la alte slugi cu unghii de fier sa ii strujeasca si cu mustar amestecat cu sare si cu otet sa le ude ranile lor, iar sfintii rabdau toate acestea cu vitejie. Si Sfantul Eutropie, fiind in munci, a grait catre ighemon: "Necuratule si uratule in fata slavei lui Dumnezeu, ingrijeste-te de mai mari munci, pentru ca mai multa patimire, si mai mari cununi sa luam de la Stapanul nostru!"

   

Cu aceste cuvinte mai mult se intarata tiranul si poruncea slugilor sa-i munceasca si mai aspru. Iar sfintii graiau: "Sarguieste-te, intru tot, necuratule, ca sa ne izbavesti din fata ta; caci dorim ca izbavindu-ne de tine, sa vedem fata Dumnezeului nostru Iisus Hristos". Astfel fiind munciti sfintii multa vreme si sfarsindu-se acum ziua, ighemonul a poruncit sa-i arunce iarasi in temnita si sa-i puna in obezi. Iar sfintii se rugau in temnita, zicand: "Doamne Iisuse Hristoase, nu ne lasa pe noi, pana ce vom trece viforul chinuirii, pana vom scapa de pierzatorul acesta ighemon si vom ajunge la limanul cel lin, unde nu este durere, nici intristare, nici suspinare".

   

Astfel rugandu-se ei, la miezul noptii li S-a aratat Domnul, zicandu-le: "Amin, graiesc voua! De vreme ce v-ati dat pentru Mine la moarte, veti lua vesnica viata impreuna cu sfintii". Cu o cercetare ca aceasta a Domnului fiind mangiiati mucenicii, s-au intarit si mai mult cu credinta.

   

Facandu-se dimineata, a venit iarasi ighemonul la judecata si, punand inainte pe sfinti, le-a zis: "V-ati invatat a va inchina si a aduce jertfe zeilor? Sau voiti a muri rau?" A raspuns Sfantul Eutropiu: "Oare n-ai auzit de la noi de multe ori, o, pierzatorule intunecat, orbule si nesimtitorule, cum ca nu ne vom inchina, nici vom aduce jertfe surzilor si mutilor diavoli?" Aceasta auzind-o ighemonul, a osandit pe Sfantul Eutropiu impreuna cu Sfantului Cleonic la rastignire, dand asupra lor o hotarire ca aceasta: "Pe Eutropiu, dascalul vrajitorilor, si impreuna cu dansul si pe alt vrajitor, anume Cleonic, care n-au ascultat de porunca marilor imparati, ci au marturisit crestineasca credinta, porunceste alesul divan sa-i rastigneasca, iar Vasilisc cu ceilalti legati, sa mai fie tinuti in temnita".

   

Acestea auzindu-le Sfantul Vasilisc, a strigat catre ighemon: "Da si pentru mine hotarire spre moarte, caci nu voiesc sa raman fara tovarasii mei, ci cu dansii sa mor si doresc ca impreuna sa stau inaintea lui Hristos, Dumnezeul nostru". Zis-a ighemonul: "Jur pe zeii mei, deoarece ati facut intre voi intelegere ca sa nu va lasati unul de altul, de aceea nu va voi pierde pe toti trei odata, ca astfel sa se strice legatura voastra si sa nu vi se indeplineasca dorinta ce ati avut".

   

Iar Sfantul Eutropiu a zis: "Cu adevarat, esti mai salbatic decat toate fiarele si mai vartos decat toti cei necuvantatori tu esti necuvantator, cel ce desparti insotirea cea buna, care este nedespartita cu dragostea si cu credinta. Dar iti va rasplati tie degraba Dumnezeu si vor inflori florile cele pline de dar si vor da rod Bisericii lui Dumnezeu".

   

Acestea zicandu-le Sfantul Eutropiu, a fost scos cu Sfantul Cleonic din cetate, unde erau cruci pregatite pentru dansii. Si toata cetatea venea dupa dansii, nu numai crestinii, ci si elinii. Vazandu-si sfintii mucenici crucile, au zis: "Doamne, Dumnezeul nostru, Iisuse Hristoase, Te laudam si-Ti multumim ca ne-ai facut pe noi a fi vrednici de moarte pe cruce si ne-ai asemanat pe noi rastignirii Tale celei de voie! Deci, invredniceste-ne de cununa dreptatii, ca impreuna cu Tine patimind, cu Tine sa ne si preamarim, intru Imparatia Ta! Insa ne rugam Tie si pentru Sfanta Biserica Ta, alineaza viforul paganilor celor ce se scoala asupra robilor Tai si daruieste de acum pace neamului crestinesc!"

   

Astfel rugandu-se sfintii, i-au rastignit ostasii pe crucile lor. Si s-a facut glas din cer catre patimitorii pentru Hristos, chemandu-i pe dansii intru odihna vesnica. Iar Sfintii Mucenici Eutropiu si Cleonic, cu rugaciune si-au dat sufletele lor in ziua a treia a lunii lui martie. Dupa aceasta doi cucernici barbati din Amasia, cetatenii Conit si Velonic, au rugat pe ighemon ca sa le dea voie sa ia trupurile mucenicilor, si nu i-a oprit pe dansii ighemonul. Deci a luat Velonic trupul Sfantului Eutropiu si, ungandu-l cu mir, l-a dus cu cinste la un sat al sau, departe ca la optsprezece stadii de la cetate. Iar trupul Sfantului Cleonic l-a luat Conit si, ungandu-l cu miruri, l-a dus cu cinste la satul ce se numea Chima. Si se savarseau la locurile acelea vindecari la mormintele mucenicilor, intru slava lui Dumnezeu. Iar Sfantul Vasilisc, ramanand inchis in temnita, a petrecut in legaturi vreme destula. Dupa aceea, pierind ighemonul Asclipiodot si dupa dansul punandu-se Agripa, cu sabia a fost taiat si Sfantul Vasilisc in douazeci si doua de zile ale lunii mai, in care se cinsteste pomenirea lui, intru slava lui Hristos Dumnezeul nostru, Cel slavit impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh, in veci. Amin.

.

12 Februarie 2009

Vizualizari: 966

Voteaza:

Sf. Mucenici Eutropiu, Cleonic si Vasilisc 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE