Sfantul Mucenic Iacob Persul; Sfintii Cuviosi Natanael si Pinufrie

Sfantul Mucenic Iacob Persul; Sfintii Cuviosi Natanael si Pinufrie Mareste imaginea.

Sfantul Mucenic Iacob Persul

Sfantul Mucenic Iacob era din tara persilor din cetatea ce se chema Elani, nascut din parinti crestini si crescut cu buna credinta. Acesta si-a luat de sotie o femeie crestina si vietuia in multa bogatie si cinste pentru ca era iubit de imparatul persilor, anume Isdegherd. Si a fost randuit de dansul mai mare in palatele imparatesti. Dar i s-a intamplat sa se insele cu facerile de bine cele multe si cu cinstirile imparatesti si a cadea din credinta, incat a adus jertfa idolilor si s-a inchinat lor impreuna cu imparatul.

Auzind despre aceasta maica sa si femeia lui, au facut o scrisoare catre dansul si i-au trimis-o degraba, in care scria asa: "O, ticalosule! Pentru ce ai lasat pe Dumnezeu, Imparatul cerului, pentru cinstea omeneasca? Caci facand dupa placerea imparatului acestuia vremelnic, ai pierdut viata cea fara de moarte. Si slujind imparatului acestuia stricacios, te-ai lepadat de Cel nestricacios. Ai schimbat adevarul pe minciuna, lasand credinta in Hristos si ai primit inselaciunea diavoleasca.

Sfantul Mucenic Iacob Persul

Supunandu-te imparatului celui muritor, ai trecut cu vederea pe Judecatorul viilor si al mortilor. Pentru dragostea omeneasca, te-ai facut nevrednic dragostei lui Dumnezeu si ai cazut din nadejdea cea buna. Plangem si ne tanguim pentru tine, caci fiind fiu al luminii, acum te-ai facut fiul intunericului si al gheenei. Si sa stii ca daca nu te vei intoarce catre Dumnezeu, apoi nu ai parte cu noi; pentru ca nu voim a te mai vedea, fiind inchinator de idoli. Iar cand ii va ajunge mania lui Dumnezeu pe imparat si pe ai lui, impreuna cu dansii te va ajunge si pe tine. Atunci vei plange cu amar, vazandu-te chinuit in focul gheenei. Drept aceea, te rugam cu lacrimi, intoarce-te catre Hristos si te sarguieste a scapa de urgia lui Dumnezeu care o sa vina asupra voastra".

Acest fel de scrisoare a fost data lui Iacob de la maica si de la sotia sa, fiind el atunci cu imparatul afara din cetate. Iar el luandu-o si citind-o, s-a umilit graindu-si in sine: "De vreme ce maica si sotia mea se instraineaza de mine, deci ce-mi va fi veacul ce va sa fie, cand va veni Dumnezeu sa judece viii si mortii si sa rasplateasca fiecaruia dupa faptele lui?"

Citind iarasi scrisoarea cu sarguinta, a plans foarte si se tanguia pentru pacatul sau. Apoi si-a zis in sine: "Stiu ce voi face, ca sa nu piara pana in sfarsit sufletul meu. Voi petrece batand neincetat in usa milostivirii lui Dumnezeu, pana cand imi va deschide; caci stiu ca-mi va deschide, pentru ca este Indurat si Milostiv si nu voieste moartea pacatosului, ci primeste cu bucurie pe cei ce se pocaiesc".

Astfel plangand el si acestea catre sine zicand, l-au vazut niste pagani si l-au cunoscut ca este crestin. Apoi mergand, au spus imparatului. Iar imparatul, chemandu-l indata la sine, i-a zis: "Spune-ne noua adevarul, nazarinean esti?" Iar Iacob raspunse: "Este adevarat, sunt nazarinean!" Apoi imparatul a zis: "Dar esti fermecator?" Iacob a raspuns: "Nu sunt fermecator, ci crestin". Imparatul a zis: "Ticalosule si nemultumitorule, oare n-ai primit daruri si cinste de la mine si de la tatal meu?" Iacob a raspuns: "Unde este acum tatal tau? Iata ca trupul lui cel muritor se strica in pamant, iar sufletul lui este aruncat in iad".

Auzind acestea imparatul, s-a maniat foarte tare si a zis catre dansul: "Astfel de multumire dai dragostei mele cu care te-ai indulcit pana acum si mie te impotrivesti, iar pe tatal meu il graiesti de rau? Sa stii dar ca esti vinovat de moarte. Dar nu te voi pierde cu sabia, ca sa nu mori indata. Ci, muncindu-te cu felurite chinuri multa vreme, la cruda moarte te voi da".

Sfantul Iacob a raspuns: "Ceea ce te lauzi sa faci, o! imparate, aceea fa-o mai degraba, caci sa stii ca nu ma sperie cuvintele tale, care sunt asemenea vantului ce bate in piatra. Nici ingrozirea ta nu ma inspaimanta, pentru ca nu ma tem de moarte, stiind ca aceasta moarte vremelnica nu este moarte, ci somn. Caci ca din somn se vor scula din morminte toti oamenii la infricosata venire a Hristosului meu". Iar imparatul a zis: "Sa nu te insele nazarinenii care numesc moartea somn si invata a nu se teme de dansa, de care insa se tem si imparatii. Sfantul a raspuns: "Moartea dreptilor intru odihna va fi, iar voua necredinciosilor si pacatosilor incepere a chinului celui vesnic".

Atunci, chemand imparatul pe sfetnicii si pe prietenii sai, s-a sfatuit cu dansii cu ce chinuri sa-l piarda pe Iacob. Dupa aceasta a dat astfel de hotarire asupra sfantului ca sa fie spre infricosarea si a altor persi necredinciosi, dintre care s-a despartit Iacob cu credinta, ca fiecare madular al sau sa primeasca deosebita chinuire, prin taiere. Si luand chinuitorii pe Sfantul dupa porunca imparatului, il duceau la locul cel de chin pentru ca sa taie toate madularele lui, unul cate unul. In urma lui mergeau multi din cei cunoscuti, din boieri si din ostasi si din cetate popor fara de numar, ca sa vada patimirea si sfarsitul lui. Iar el, ajungand la locul oranduit a rugat pe chinuitori sa-i dea putina vreme sa se roage. Si, ridicand ochii spre cer, s-a rugat, zicand:

"Doamne Dumnezeul meu asculta-ma pe mine robul Tau si cautand din inaltimea cea sfanta a Ta, da-mi tarie si putere in ceasul acesta pentru ca sa rabd durerile acestea si sa-mi rasplatesc cu sangele meu greseala, caci ma lepadasem de Tine facatorul si Stapanul meu. Acum imi pare rau de aceasta si ma intorc la Tine, Dumnezeul meu. Marturisesc Preasfant numele Tau si-mi pun sufletul meu pentru Tine. Iar Tu, Doamne, trimite-mi ajutorul Tau spre rabdare, ca sa vada vrajmasii Tai si sa se rusineze, caci Tu, Doamne, m-ai ajutat si m-ai mangaiat".

Astfel rugandu-se Sfantul, s-au apropiat chinuitorii si, dezbracandu-l, i-au intins mainile si picioarele si i-au zis: "Ce vei face acum Iacobe, caci acum nu poti avea nici o scapare pentru ca asa este porunca ca trupul tau sa se taie in bucati si chiar degetele mainilor si picioarelor si tot trupul tau de la grumaz pana la glezne; iar mai pe urma si capul il vom taia. Deci socoteste ce-ti este mai de folos: a te pleca voii imparatesti si a fi viu, intreg si sanatos? Sau a muri in aceste chinuri grele?"

Asemenea, si unii din prietenii lui plangeau pentru el, zicand: "Pentru ce iti pierzi sufletul tau in desert, cruta-te si nu-ti pierde frumoasele tinereti; fa voia imparatului si inchina-te zeilor lui, ca sa fii viu, iar Dumnezeului tau ii vei sluji in taina, precum vei vrea".

Iar Sfantul, deschizand gura, a zis: "Nu plangeti pentru mine, ci plangeti pentru voi si pentru fiii vostri. Pentru ca eu merg intru odihna cea vesnica, iar voi va veti duce sa pieriti in vesnicele chinuri. Caci zdrobindu-mi voi madularele, imi veti mijloci vesnica rasplatire negraita in ceruri, iar voua mai multa munca in iad, ca sa va ardeti in veac, impreuna cu dracii carora va inchinati".

Atunci, unii din ispravnicii imparatesti au inceput a bate pe chinuitori, zicand: "Ce stati, uitandu-va la dansul? Incepeti a face ceea ce vi s-a poruncit". Si indata unul, luand mana cea dreapta a Sfantului, i-a taiat degetul cel mare, iar fericitul privind la cer a zis: "Ajutorul meu si nadejdea mea, Doamne Dumnezeul cel mare intru tarie, Care cu degetul Tau cel dumnezeiesc izgonesti dracii, primeste acest deget care s-a taiat pentru Tine din indemnarea draceasca, ca o ramura din copaci si fii mie milostiv pentru ca si din vie se taie mladitele ca sa inverzeasca vita, ca mai mare sa creasca si mai mult rod sa aduca".

Ispravnicului imparatesc, fiindu-i mila de dansul, a zis: "Cruta-te, Iacobe, asculta porunca imparatului, caci iata tuturor ne pare rau de tine; inchina-te zeilor ca sa fii viu. Iar pentru degetul ce ti s-a taiat, nu te intrista; caci sunt doctori, care te vor tamadui, dar nu voiesc mai mult a-ti pierde sanatatea si frumusetea tineretilor tale!"

Iar fericitul a zis catre dansul: "Au nu vezi vita de vie, cand i se taie mladitele la vremea sa? Caci cand incepe a se incalzi pamantul de soare, langa fiecare taietura odrasleste. Deci, daca vita se taie pentru ca la vremea viitoare sa creasca odrasla si sa aduca rod, cu atat mai mult omul cel credincios, fiind rasadit in via Dumnezeului Celui Preainalt si unit cu viata cea adevarata, cu Fiul lui Dumnezeu, Care a zis: Eu sunt vita iar voi mladitele. Fiind taiat acum cu moartea cea vremelnica, va invia intreg in veacul viitor, inverzind cu odrasla slavei nestricacioase si aducand rodul rasplatirii celei vesnice".

Graind acestea Sfantul, s-a apropiat si i-a taiat si al doilea deget. Iar Sfantul Iacob, rabdand, a zis: "Primeste, Doamne, si a doua ramura din livada Ta, pe care a zidit-o dreapta Ta". Iar fata Sfantului era luminata si plina de bucurie, ca si cum s-ar fi indulcit de veselie. Si taindu-i si al treilea deget, el a zis: "De trei ispite care sunt in lume izbavindu-ma, binecuvintez pe Tatal si pe Fiul si pe Sfantul Duh si cu cei trei tineri mantuiti din foc, ma voi marturisi Tie, Doamne si cu cetele mucenicilor voi lauda numele Tau, Hristoase".

Apoi i-au taiat si al patrulea deget. Iar el a zis: "Cel ce primesti lauda de la patru vietuitori, primeste patimirea degetului al patrulea, taiat pentru marturisirea Preasfantului Tau nume". Taindu-i si al cincilea deget, a zis: "S-a savarsit veselia mea, ca la nunta celor cinci fecioare intelepte". Chinuitorii vrand sa-i taie si degetele de la mana stanga, au inceput a zice catre dansul: "Cruta-ti macar acum sufletul tau, Iacobe, si nu te pierde, ci fa voia imparatului ca sa fii intreg. Oare nu-ti este mai bine a fi viu si intreg, decat a patimi aceste chinuri si a muri? Iar pentru pierderea unei maini nu te mihni, caci multi oameni sunt in lume numai cu o mana si se indestuleaza cu multe bogatii si cu cinste si se indulcesc de tot binele pe pamant".

Iar Sfantul a zis: "Pastorii, cand tund oile, tunzand partea din dreapta, oare lasa pe cea din stanga netunsa? Eu sunt oaie a turmei lui Hristos, care m-am dat in mainile voastre pentru Domnul meu, ca sa-mi tundeti madularele mele ca pe o lana; acum avand mana cea dreapta tunsa, o voi cruta pe cea stanga? Nu voi cruta nici unul din madularele mele; ci ma voi dezbraca de trupul meu stricacios, pentru ca sa ma imbrac intr-unul nestricacios".

Si privind catre cer, a zis: "Mic si prost sunt in fata Ta, Doamne, Care, fiind Dumnezeu mare, Te-ai micsorat pe Tine, imbracandu-Te in chipul nostru si ai rabdat pentru noi rastignire si junghiere. Nu pot, Stapane, a urma patimilor Tale. Insa ma dau pentru Tine spre zdrobire si spre moarte, pentru ca in vremea Invierii sa ma ridici viu si intreg".

Zicand acestea, s-a apropiat gealatul (chinuitorul) si i-a taiat degetul cel mare al mainii stangi. Iar el a zis: "Multumesc Tie, prea laudate Doamne, ca m-ai invrednicit pe mine a-ti aduce al saselea deget, Cel ce in ziua si in ceasul al saselea Ti-ai intins pe cruce Preacuratele Tale maini". Si i-au taiat si al saptelea deget. Iar el a zis: "Precum cu buzele impreuna cu David de sapte ori in zi Te-am laudat, Doamne, pentru judecatile dreptatii Tale, asa astazi cu sapte degete care sunt taiate pentru Tine, preamaresc mila Ta, aratata asupra mea".

Atunci i-au taiat si al optulea deget, iar Sfantul a zis: "Tu Insuti, Doamne, ai primit in a opta zi taiere imprejur dupa lege, iar eu rabd taiere a opt degete, pentru ca, despartindu-ma de oamenii cei faradelege si necurati, sa ma unesc cu Tine, Mantuitorul Meu; iesind din trup sa vad Preasfanta Ta fata, pe care asa doreste sufletul meu sa o vada precum doreste cerbul izvoarele apelor".

Taindu-i-se si al noualea deget, Sfantul a zis: "Intr-al noualea ceas pe cruce Ti-ai dat Duhul Tau, in mainile Parintelui, Hristoase al meu; iar eu intru durerea acestui al noualea deget taiat, iti aduc multumire, ca m-ai invrednicit a fi intins spre taierea madularelor mele, pentru preasfant numele Tau".

Atunci i-au taiat si al zecelea deget, iar el laudand pe Domnul, a zis: "In psaltire cu zece strune voi canta Tie, Dumnezeule si iti multumesc Tie, Care m-ai invrednicit a rabda taierea degetelor de la amandoua mainile, pentru cele zece porunci ale Tale, care au fost scrise pe doua table".

Atunci unii din boierii imparatesti, care stateau de fata, fiind prieteni Sfantului, plangand cu amar, au inceput a zice catre dansul: "O! preaiubitul nostru prieten, te rugam asculta-ne pe noi, fa voia imparatului, ca sa nu mori in grele chinuri. Si sa nu ai mihnire pentru degetele tale, caci sunt doctori iscusiti, care pot sa te vindece, numai cruta-te, ca sa nu te lipsesti de aceasta lume dulce; pentru ca ai multa avere si poti sa fii intru mare odihna. Ca de-ai fi fost sarac, ai fi putut zice: ce nadejde imi este mie si ce folos am de viata mea, nemaiputand de acum a lucra cu mainile si a ma hrani? Dar tu esti bogat si ai aur destul si numai singur de vei voi, poti sa traiesti cat se poate de bine in dulcetile acestei lumi si sa te inveselesti impreuna cu sotia si cu maica ta si cu iubitii tai prieteni. Pentru ce voiesti sa-ti pierzi sufletul in desert, spune noua macar un cuvant, prin care sa te pleci voii imparatului si indata vei fi slobod de munci".

Iar fericitul, privind spre dansii, a zis: "Nimeni nu poate sluji la doi domni, si nimeni, punand mana pe plug, cautand inapoi, este indreptat intru imparatia lui Dumnezeu. Caci Domnul meu a zis: Cine iubeste pe tata sau pe mama, pe femeie, sau pe copii, mai mult decat pe Mine, nu-Mi este Mie vrednic; cel ce nu-si ia crucea sa si sa vina dupa Mine, nu este vrednic de Mine. Deci nu voi asculta sfatul vostru, pentru ca nefolositoare imi sunt cuvintele voastre; ci mai mult va rog, sa nu ma crutati pe mine. Ci precum va este voua poruncit pentru mine, asa faceti".

Atunci maniindu-se gealatul, s-a apropiat si i-a taiat degetul cel mare al piciorului drept. Iar Sfantul Iacov a zis: "Slava Tie, Hristoase, Caruia nu numai mainile, ci si picioarele au fost strapunse, si sangele Ti-a curs. Invredniceste-ma, ca piciorul drept care a patimit taierea degetului dintai sa stea cu cei mai de pe urma de-a dreapta Ta".

Si i-au taiat al doilea deget al aceluiasi picior. Iar el a zis: "Indoitu-s-a spre mine stapanirea si mila Ta Doamne, in aceasta zi, in care patimind taierea si acestui deget al doilea, voi veni catre Tine, Dumnezeul meu Cel tare si viu, care ma izbavesti pe mine de moartea vesnica".

Si i-a taiat si al treilea deget si l-a aruncat dinaintea lui, iar fericitul cautand spre dansul a zimbit si a zis: "Mergi in numele Treimii si tu al treilea deget catre sotii tai, ca si grauntele de griu care cade in pamant, si murind pentru Hristos, Cel ce a inviat a treia zi, mult rod de cinste vei avea impreuna cu prietenii tai in ziua invierii celei de obste".

I-a taiat si al patrulea deget si a zis fericitul: "Pentru ce esti mihnit sufletul meu si pentru ce te tulburi? Nadajduieste catre Dumnezeu, Care te mantuieste cu puterea crucii celei in patru cornuri, ca ma voi marturisi Celui ce m-a zidit pe mine din patru stihii".

Si i-a taiat lui si al cincilea deget, iar Sfantul a zis: "Acum voi incepe a grai catre Tine, Doamne, Cel ce ai rabdat pe cruce cinci rani mai mari, preamarind ajutorul Tau, pentru ca ma faci vrednic partii credinciosilor robilor Tai, celor ce au patimit pentru Tine, cei care au inmultit cei cinci talanti".

Apropiindu-se gealatul de piciorul lui cel stang, i-a taiat degetul cel mic si a zis Sfantul Iacob: "Imbarbateaza-te, micule deget al saselea, prin Dumnezeul cel mare, Cel ce ma intareste pe mine cu mila, care in a sasea zi te-a facut pe tine cel mic cu cele mari si, deopotriva, cel mic ca si cel mare va invia. Si de vreme ce nici un fir de par din cap nu piere, cu atat mai mult tu, deget mic, nu te vei desparti de sotii tai cei mai mari, ci deopotriva cu dansii te vei preamari, precum si deopotriva patimesti".

Si i-a taiat si al saptelea deget. Iar Sfantul a zis: "Risipiti casa aceasta veche sub care se ascundea sarpele cel cu sapte capete, pentru ca mie mi se gateste de Ziditorul - Cel ce in a saptea zi S-a odihnit de lucrurile Sale -, alta casa nerisipita, nefacuta de mana, vesnica in cer".

Apoi i-a taiat si al optulea deget, iar Sfantul a zis: "Cel ce a mantuit opt suflete din apa in corabia lui Noe, ma va mantui si pe mine, cel caruia imi varsati sangele cu apa. Caci taindu-mi-se si acest deget al optulea, precum nicovala, fiind batuta cu ciocanul nu simte lovitura, ci mai mult se intareste, asa nici eu nu bag seama de durerea madularelor ce mi se taie; pentru ca Insusi Facatorul doctorul cel mai bun, ma intareste pe mine si-mi usureaza durerile si ma va pune cu totul intreg in a opta zi, dupa zilele saptamanii vietii acesteia, in viata cea viitoare preafericita si vesnica".

Si i-a taiat si al noualea deget. Iar Sfantul a zis: "Intareste-ma in rabdare, Dumnezeule adevarat, ca spre Tine a nadajduit sufletul meu, Cel ce ai intarit cu darul Tau cele noua cete ingeresti, cu care ma invrednicesti a sta inaintea Ta, pe mine care patimesc taierea acestor noua degete ale picioarelor".

Atunci i-au taiat si al zecelea deget, iar el, laudand pe Domnul, a zis: "Iata ca-Ti aduc Tie jertfa, Iisuse Hristoase, Cel ce esti desavarsit Dumnezeu si om desavarsit, douazeci de degete ale mele". Si iarasi a zis: "Judeca mie, Dumnezeule, si alege judecata mea de la neamul necuvios; ca iata, necredinciosii n-au crutat faptura Ta, ci ca niste lupi nemilostivi au taiat madularele mele".

Si statea acolo multime multa de popor, barbati si femei, batrani si tineri, privind la acea priveliste si mirandu-se de rabdarea Sfantului.

Apoi patimitorul lui Hristos, cautand asupra prigonitorilor, a zis: "Ce stati fara de lucru? Taiati copacul ale carui ramuri le-ati taiat!" Si apropiindu-se chinuitorul, i-a taiat piciorul cel drept, iar Sfantul a zis: "Acum aduc in dar Imparatului ceresc starea mea inaintea Lui, pe care iubindu-L, patimesc acestea, ca piciorul meu acesta taiat sa stea drept intru Imparatia Lui, alcatuit la incheietura sa intru dreptate".

I-a taiat apoi si piciorul stang, iar Sfantul, cautand la cer, a zis: "Auzi-ma, Doamne, ca buna este mila Ta. Tu esti Dumnezeul Care faci minuni! Fa cu mine semn spre bine si ma izbaveste de starea cea de-a stanga".

Dupa aceasta i-a taiat mana cea dreapta, iar el a strigat, zicand: "Mila Ta, Doamne, in veci o voi lauda; in neam si in neam voi vesti adevarul Tau, ca implinesti asupra mea cuvantul Tau, care zice: De te sminteste pe tine mana ta cea dreapta, tai-o pe ea si o arunca de la tine".

Si i-a taiat lui si mana cea stanga, iar el a zis: "Nu mortii Te vor lauda pe Tine, Doamne, nici cei ce se pogoara in iad, care se tin de lucrurile cele nedrepte ale stangii; ci noi cei vii, care, lepadand stanga, bine Te cuvantam, Doamne, de acum si pana-n veac".

Apoi i-a taiat umarul cel drept, iar el a zis: "Lauda suflete al meu pe Domnul, lauda-voi pe Domnul in viata mea, canta-voi Domnului pana ce voi fi! Caci Cel ce si-a pus pe umarul Sau oaia cea pierduta, si-a pus-o pe ea de-a dreapta Sa si isi va aduce aminte si de acest umar al meu drept si ca pe cel pierdut il va afla si, asemenea, de-a dreapta Sa il va pune".

Si i-a taiat lui si umarul stang. Iar Sfantul a zis: "Vrajmasii m-au inconjurat, ci ajutorul meu si lauda mea este mie Domnul spre mantuire, a Carui stapanire s-a facut peste umarul Lui. Acela nu ma va lasa pe mine, care patimesc taierea acestui umar stang, ca sa ma abat spre stanga catre stapaniile intunericului".

Deci, a inceput a-i taia pulpele pana la genunchi, iar Sfantul, patimind durere, a strigat: "Doamne, Dumnezeul meu, Care nu in puterea barbatului binevoiesti; ci binevoiesti intru cei ce se tem de Tine si intru cei ce nadajduiesc spre mila Ta, ajuta-mi mie robului Tau, caci m-au cuprins pe mine durerile mortii". Iar chinuitorii au zis catre dansul: "Dar nu ti-am spus tie ca grele chinuri si cumplite dureri te vor cuprinde? Dar tu nu ne-ai crezut pe noi".

Iar viteazul patimitor a raspuns: "Au nu stiti pentru ce ma doare? Pentru ca sa se arate ca sunt trup, caci pana acum, Dumnezeu intarindu-ma, nu am tinut seama de chinuri, ca si cum as fi fost fara trup; iar acum, durandu-ma dupa fire, ma arat ca sunt cu trup, dar ma voi imbraca pe mine in trup nou, pe care nu vor putea sa-l taie sau sa-l zdrobeasca niciodata uneltele voastre cele de chinuri".

Asa s-au ostenit chinuitorii, taind madularele lui de dimineata pana in al noualea ceas, si in toata vremea aceea iesea buna mireasma ca dintr-un chiparos din trupul lui cel taiat. Apoi incetand chinuitorii a-l mai taia, ostasul lui Hristos, biruind cu durerile sale pe diavolul, striga catre Dumnezeu, zicand:

"Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeule, Atottiitorule, Parinte, Fiule si Duhule Sfinte, Cel ce esti laudat de heruvimi si slavit de serafimi si preamarit de toate cetele ceresti, precum si de toata suflarea, cauta spre mine, Dumnezeule al viilor si al mortilor, si ma auzi pe mine care sunt abia viu. Caci iata ca imi sunt taiate toate madularele si zace trupul meu o parte mort si alta parte inca putin viu. Si nu am picioare cu care sa stau inaintea Ta, Doamne; nu am maini pe care sa le ridic spre rugaciune catre Tine, Stapane. Nu am genunchi pe care, cazand, sa ma inchin Tie, Ziditorului meu; mainile, picioarele, umerii si pulpele mele imi sunt taiate, iar eu sunt aruncat inaintea ta, Atotvazatorule ca o casa cazuta si ca un copac fara de ramuri. Rogu-Te dar pe Tine, iubitorule de oameni, nu ma lasa pana in sfarsit, ci scoate din temnita sufletul meu".

Asa rugandu-se el, unul din cei ce stateau inainte, luand cutitul, i-a taiat sfintitul cap. Si astfel savarsindu-si nevointa patimirii, si-a dat sfantul sau suflet in mainile lui Dumnezeu. Iar cinstitul lui trup, cel zdrobit si aruncat, a zacut pe pamant pana in noapte. Apoi dupa ce s-a innoptat au adunat credinciosii madularele lui si le-au ingropat cu cinste, toate impreuna, slavind pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh in veci. Amin.

19 Noiembrie 2009

Vizualizari: 1196

Voteaza:

Sfantul Mucenic Iacob Persul; Sfintii Cuviosi Natanael si Pinufrie 5.00 / 5 din 2 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • Radu FloreaPostat la 2012-11-27 05:22

    Mare e DUmnezeu, Minunat şi Atotputernic! Mare este Iacob Persul, Sfântul lui Dumnezeu, pildă de curaj, de pocăinţă şi de răbdare şi de mărime de suflet. S-avem rugăciunile sale în ajutor şi o fărâmă din dragostea, curajul, credinţa, nădejdea şi bucuria sa!

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE