Tot ceea ce s-a scris in Biserica lui Hristos s-a scris din dragoste, spre mantuirea omului. Nu s-au scris cuvinte fara rost, ori pentru a fi laudat autorul. S-a scris intru apararea dreptei credinte si spre pastrarea pentru totdeauna a faptelor pline de evlavie ale crestinilor iubitori de Dumnezeu. Fiecare autor crestin a scris, deci, pentru mantuirea noastra, a acelor care citim astazi cuvintele lor pline de dragoste si intelepciune.

Sfintii Parinti, care ne-au lasat scrierile lor, ne-au iubit pe noi cu multa vreme mai inainte de a ne naste. De aceea, precum zice Sfantul Serghie Meciov, "purcezand la studierea experientei ascetice a Sfintilor Parinti, cu scopul de a o folosi in viata noastra, trebuie mai intai sa ne dam seama ce reprezentam noi, ca madulare ale Bisericii, in ce relatie ne aflam unul fata de altul si fata de sfinti".

Filocalia, o carte pentru calugari ?

"Filocalia Sfintelor Nevointe ale Desavarsirii", inteleasa ca iubire a omului fata de tot ceea ce este "frumos si bun", cuprinde o serie de scrieri vrednice de a face parte din viata fiecarui crestin iubitor de Dumnezeu. Care om sanatos nu-si doreste, oare, sa obtina ceea ce este frumos si bun? Cum pot spune unii ca aceasta carte este una dedicata exclusiv calugarilor, iar nu, in aceeasi masura, si mirenilor?! Filocalia devine o carte a calugarilor doar atunci cand mirenii isi pierd interesul pentru propria mantuire.

Unde este prezenta Biblia, acolo apare, indata, si Filocalia. Olivier Clement spune ca "Biblia si Filocalia sunt de nedespartit". In fapt, de ce? Pentru ca Filocalia este cheia de interpretare practica a celor cuprinse in Sfanta Scriptura, dupa cum marturiseste, in spovedania sa, pelerinul rus: "Sfintii Parinti spun ca Filocalia este cheia care ne deschide tainele Sfintei Scripturi."

Viata crestina nu poate fi decat filocalica. Crestinii au facut primii pasi citind Sfanta Scriptura, s-au hranit cu Sfanta Liturghie si au crescut intr-o neincetata iubire fata de frumosul si binele vietii. Olivier Clement spune: "Biserica Ortodoxa este in chip profund filocalica, prin importanta pe care ea o acorda Liturghiei, privita ca Cerul pe pamant, si prin conceptia sa liturgica despre existenta."

Pentru ca Filocalia vorbeste mai ales despre indumnezeire si despatimire nu inseamna ca aceasta este o carte dedicata doar calugarilor. Daca am urma acest principiu, ar insemna ca si Sfanta Scriptura este o carte a calugarilor, caci tot despre desavarsire vorbeste si aceasta.

Scrisa in mare parte de calugari, ca unii ce s-au dedicat trup si suflet dobandirii desavarsirii, Filocalia este o colectie de texte ce indruma pasii crestinului spre vietuirea impreuna cu Dumnezeu. Filocalia, in mod practic, prezinta calea pe care trebuie sa o parcurga fiecare credincios, prin trezvie sau introspectie, pentru regasirea Paradisului pierdut. Filocalia, deci, este o calauza pentru intreaga lume crestina.

Cu ocazia primei editari a acesteia, in limba romana, Nicolae Mladin ii face urmatoarea descriere: "Filocalia este o comoara a spiritualitatii ortodoxe, sedimentata in secole de cugetare si lupta, de ruga si experienta duhovniceasca. Filocalia este darul monahismului; este opera celor care au vorbit cu Dumnezeu, a celor care nu si-au ingaduit sa vorbeasca sau sa scrie despre lucruri pe care nu le-au verificat prin experienta." In continuare, el spune ca Filocalia "poate fi insusita si de mireni, nu numai de calugari", si ca, "daca toti oamenii ar indeplini conditiile necesare experientei, toti ar fi ridicati pe culmile cunoasterii mistice".

Colectia de cuvinte filocalice este precum o farmacie, in ea putand fi gasite medicamente si vitamine pentru viata omului. Filocalia a popovaduit, in felul ei, ca scopul credintei ortodoxe este unul unic. Cunoscand precis legile sufletului, precum si obstacolele care ii pot slabi avantul, crestinul din orice stare bisericeasca trebuie sa se straduiasca intru dobandirea virtutilor, care culmineaza in dragoste si pace.

Filocalia ii prezinta omului tactici de lupta si metode de aparare in fata vicleniei vrajmasului. Cel care intra in lupta cu un adversar a carui experienta de a-l infrange pe om este de cand lumea, are nevoie de experienta tuturor acelora care au reusit sa-l invinga.

Filocalia este o analiza duhovniceasca a etapelor prin care crestinul converteste patimile in virtuti. Multe si felurite sunt etapele acestei formidabile epopei crestine, pe care trebuie sa o traiasca fiecare credincios pentru a se elibera de sub dominatia materialitatii acestei lumi si sa creasca in asemanarea cu Dumnezeu. Fiind vazuta ca o "antologie a ascezei", Filocalia ne pune la indemana arme si metode care sunt in masura sa potoleasca razboiul nevazut al ispitelor, redand sufletului integritatea launtrica.

Vietile Sfintilor

Scrierile si Vietile Sfintilor Parinti sunt izvoare de viata pentru crestinii care traiesc in mijlocul lumii, unde luptele sunt mai multe chiar decat in manastiri. Vietile Sfintilor au fost scrise si ni s-au pastrat spre luare aminte, spre regasirea in ele si spre urmarea credintei acelora, dupa cum marturiseste Sfantul Grigorie de Nyssa: "Poate de aceea s-a si istorisit viata acelor persoane inalte, ca, prin urmarea izbanzilor lor, sa ne indreptam spre bine viata ce ne sta inainte."

Sfantul Vasile cel Mare compara folosirea acestor scrieri cu folosirea unui model de catre pictori, zicand: "Asa cum indeobste pictorii, cand zugravesc alte tablouri, privesc mereu la model, facand tot ce pot ca sa aduca trasaturile aceluia in lucrarea lor, tot asa, cel ce ravneste a se face desavarsit in toate cele inalte trebuie sa-si atinteasca ochii catre Vietile Sfintilor ca spre niste statui insufletite si miscatoare si sa-si improprieze virtutea acelora prin imitare."

Sfantul Serghie Meciov, un preot de mir, spune: "Cel ce vrea sa se lupte pentru Imparatia lui Hristos, trebuie sa urmeze in viata sa experientei Sfintilor Parinti, sa aiba ca indreptar experienta lasata mostenire de catre inaintasi." Toate slujbele inchinate sfintilor cuprind texte in care credinciosii sunt chemati sa le urmeze lor, in credinta, dragoste si fapte curate. Spre exemplu, intr-o cantare din Slujba Tuturor Sfintilor, auzim acest indemn: "Ii cant pe prietenii Domnului meu, pentru ca oricine voieste, sa li se alature."

Sfantul Ioan Gura de Aur, vorbind despre sfintii martiri, spune ca "norul martirilor ne iese in intampinare tuturor". Deci, martirii ne cer cu tarie sa le urmam faptele, iar nu doar sa ne minunam de nevointele si suferintele indurate de ei pentru Dumnezeu. Cuvintele sfintilor si faptele martirilor trebuie intrupate in viata noastra, dupa cum ne indeamna staruitor Sfantul Serghie Meciov: "Scrierile Parintilor trebuie citite cu lucrul, prin faptuire."

Teodor Danalache

• Mantuirea si aspectele ei
  Publicat in : Dogma
• Mantuirea obiectiva privita interconfesional
  Publicat in : Dogma
• Mantuirea si indumnezeirea omului
  Publicat in : Biserica