Soborul si Consiliul Duhovnicesc

 

Soborul

 

Art.44 - Toti monahii sau monahiile dintr-o manastire sau dintr-un schit, impreuna cu rasoforii si fratii (surorile, absolventii Scolii Monahale, ai Scolii de cantareti, ai Seminarului sau licentiati in teologie) formeaza Soborul manastiresc, care lucreaza sub presedintia staretului (staretei).

 

Art.45 - Soborul manastiresc se ingrijeste de bunul mers al vietii religioase, culturale si economice din manastire.

 

Atributiile Soborului sunt:

 

a)  Alegerea candidatilor pentru staret potrivit hotararii Chiriarhului, a membrilor Consiliului Duhovnicesc, Economic si de Judecata;

 

b) Votarea bugetului manastirii, care va fi trimis spre aprobare Chi­riarhului, inaintea inceperii anului;

 

c) Stabilirea eventualelor cheltuieli extraordinare si inaintarea do­cumentelor respective spre aprobarea Chiriarhului;

 

d) Examinarea gestiunii financiare prezentata in fiecare an de Consiliul Economic si trimiterea ei la Centrul Eparhial;

 

e) Ingrijirea de buna stare religioasa, morala si didactica a Scolii Monahale sau a altor scoli din manastire;

 

f) Purtarea de grija, pe sectoare de activitate, de toate bunurile ins­crise in inventarul manastirii.

 

Hotararile Soborului se iau cu majoritate de voturi.

Eventualele contestatii se pot adresa Chiriarhului locului, in termen de 8 zile.

 

Consiliul Duhovnicesc

 

Art.46 - Consiliul Duhovnicesc este compus din duhovnicii ma­nastirii si din 3-6 ieromonahi sau monahi cu autoritate morala, care au cre­dibilitate deosebita si traiesc viata pilduitoare, alesi de Sobor si aprobati de Chiriarh. Ei lucreaza sub presedintia staretului (staretei). In manastirile de maici, Consiliul Duhovnicesc este format din: duhovnic, stareta, 3-4 maici mai in varsta, cu viata pilduitoare.

 

Preotul duhovnic, monah, in consens cu stareta manastirii, se va in­griji, cu precadere, de viata duhovniceasca a asezamantului monahal res­pectiv, avand intreaga responsabilitate pentru respectarea tipicului si ca­noanelor bisericesti, fara a avea drept de decizie in problemele gospoda­resti, putand insa sa ajute la buna desfasurare a acestora, dar numai la soli­citarea staretei si a Consiliului Economic.

 

Art.47 - Atributiile Consiliului Duhovnicesc sunt:

 

a) Examineaza pe candidatii la admitere in manastire ca frati, pe frati (surori) pentru a fi rasofori si pe candidatii pentru tunderea in caluga­rie, recomandandu-i Chiriarhului locului;

 

b) Indruma viata duhovniceasca din manastire si face propuneri in fata Soborului pentru bunul ei mers, recomandand pe cei vrednici la grade monahale superioare;

 

c)  Analizeaza si aduce la indeplinire chestiunile de disciplina ce i-ar fi date de staret sau de autoritatea eparhiala. Opinia emisa de Consiliul Duhovnicesc, cu unanimitate sau in ma­joritate, devine hotaratoare si se trece intr-un proces-verbal, cu aratarea motivelor si a temeiurilor pe care s-a bazat;

 

d) Tine o condica de evidenta privind conduita tuturor traitorilor in manastire, dupa un anumit formular ce se va da de autoritatea eparhiala. In acea condica se trec, la finele anului, calitatile morale ale monahilor, cu aratarea tuturor cazurilor in bine sau in rau ce s-au petrecut in viata fiecarui monah, in curgerea anului;

 

e)  Pentru cunoasterea si supravegherea tuturor vietuitorilor din manastire sau schit, membrii Consiliului Duhovnicesc isi impart raspunde­rea, luand fiecare un numar de vietuitori sub indrumare si supraveghere timp de un an.

 

In anul urmator isi schimba sectoarele intre dansii, si asa in fiecare an, pentru ca fiecare sa poata ajuta pe staret (stareta) in conducerea duhov­niceasca a manastirii, aducand la cunostinta staretului (staretei) virtutile sau abaterile celor supravegheati, pentru a fi notate in condica de conduita sau pentru masuri disciplinare;

 

f)  Notarea in condica se face personal de catre staret(a), pe baza procesului-verbal incheiat de Consiliul Duhovnicesc sau a altor documente venite de la Centrul Eparhial, in prezenta a cel putin 2-3 membri ai Consi­liului Duhovnicesc.