Un frate oarecare sedea intr-un munte singur in liniste, fara galceava, postind, la care mergand un parinte din lavra Calamoschiei, l-a intrebat:
- Spune-mi, frate, de atata vreme traind in singuratate, in acest munte, cu tacere si cu post, ce ai savarsit?
Fratele i-a raspuns, zicand:
- Mergi acum, avvo si dupa cinci zile sa vii la mine si atunci iţi voi spune ce am savarsit, sezand aici in singuratate.
Si asa a mers acel parinte, iar dupa ce s-au plinit cinci zile, iarasi a venit si l-a gasit raposat si in spatele lui o scrisoare scrisa asa: "Iarta-ma, frate, ca facandu-mi pravila, niciodata n-am lasat gandul si mintea mea pe pamant".
Pe aceeaşi temă
-
Tacerea si plansul
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Tacerea
Publicat in : Cunoaste-te pe tine insuti sau despre virtute
-
Tacerea care vorbeste
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.