Duminica infricosatoarei judecati

Duminica infricosatoarei judecati Mareste imaginea.

In urma cu vreo cativa ani, a fost o perioada in care, aproape in fiecare duminica, dupa ce terminam Sfanta Liturghie, se gasea cel putin o persoana care sa se planga "ca hotii i-au spart casa". Intr- adevar, se fura intr-o veselie, cu caruta de la camp porumb, floarea-soarelui, struguri din vie, din gospodariile oamenilor se furau noaptea pasarile, iar, in preajma sarbatorilor de Pasti si Craciun, miei si chiar porci. Satul era in fierbere. Nu aveam cu ce sa-i ajut pe cei pagubiti, decat sa-i mangai cu o vorba buna. intr-o zi m-am intalnit cu seful de post si i-am spus, in treacat, de nemultumirea oamenilor din sat.

Mi-a raspuns ca-l preocupa problema. Sa nu scriu intr-un ceas rau, dar de vreo 2-3 ani aceste furturi au incetat aproape in totalitate.

De cate ori se lasa sec de carne, in duminica respectiva se citeste la biserica Evanghelia in care scrie ca, la sfarsitul veacurilor, cand va veni Fiul Omului si va sedea pe scaunul slavei Sale, se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii, precum desparte pastorul oile de capre, primind fiecare rasplata faptelor sale. Cand citesc aceasta Evanghelie imi vine in minte nea Ion Pitigoi. Eram in anul 2003 si, in duminica aceea, dupa Sfanta Liturghie, nea’ Ion, gradinar vestit, om muncitor, aproape de 80 de ani, dar inca in putere, a ramas in biserica:

- Taica parinte, anul trecut… grau nu prea s-a facut… in schimb, am facut ceva porumb, ca stii ca am un pogon la camp, si alaltaieri am umplut cativa saci de boabe sa fac niste uruiala pentru gaini. I-am pus seara pe prispa, ca plecam a doua zi de noapte si, dimineata, cand m-am trezit… ia porumbul de unde nu-i! Si mi-a furat si gainile, si bine au facut, ca oricum nu mai aveam ce le da! Pe hotii astia, unde-i mai imparte Dumnezeu?

Si nea’ Ion, uitand cateva momente ca este in biserica, a inceput sa blesteme. ii tremura barbia si mai ca-i venea sa planga.

- Nea Ionica, vad ca esti suparat. Nu te pierde cu firea, dumneata esti un barbat tare si te lasi coplesit .
- Ce sa fac, parinte, ca seara, cand ma culc, plang de necaz ca am dat cu sapa un an de zile degeaba, ca femeia mi-a si spus ca o s-o iau razna cu capu’!

- Tataie, uite ce sfat iti dau! Cand te culci seara, dupa ce stingi lumina si pui capul pe perna, sa re-peti de zece ori cuvintele lui Iisus: "Ce i-ar folosi omului de ar castiga lumea toata, iar sufletul sau si- l va pierde?"

Am mai stat de vorba cateva minute si, cand a plecat, m-a intrebat:

- Cum sa spun?

- "Ce i-ar folosi omului de ar castiga lumea toata, iar sufletul sau si-l va pierde?"

Duminica urmatoare nea’ Ion a venit iar la biserica.

- Parinte, in seara aceea, dupa ce am venit la dumneata, m-am culcat si am spus de zece ori ce m-ai invatat. Mi-a trecut prin cap ca s- ar putea ca dumneata sa fi ras de mine si, la gandul acesta, am inceput sa rad in pat, ca nevasta-mea mi-a si spus: "Ce ai, ma? Te-ai prostit de razi asa?" I-am povestit ce am discutat noi la biserica si ce crezi ca mi-a spus? "Tot a facut ceva popa pentru tine, ca ieri plangeai… iar acum razi in hohote!"

Cand ne-am despartit si am dat mana, nea’ Ion Pitigoi, in loc de salut, a repetat: "Ce i-ar folosi omului de ar castiga lumea toata, iar sufletul sau si-l va pierde?". Mergand spre iesirea din biserica, l-am mai auzit o data repetand, ca personajul lui Caragiale, care incurcase biletele de loterie, mergea pe strada si tot repeta: "Viceversa, viceversa… viceversa, viceversa…".

Pr. Nicolae Trusca Parohia Negoiesti

.

Despre autor

Nicolae Trusca Nicolae Trusca

Senior editor
56 articole postate
Publica din 21 Martie 2010

10 Martie 2013

Vizualizari: 5601

Voteaza:

Duminica infricosatoarei judecati 5.00 / 5 din 7 voturi. 6 review utilizatori.

Comentarii (6)

  • Adrian GarciaPostat la 2015-02-11 05:36

    Daca mi-ar fi facut mie asa ceva eu vindeam si ce-aveam si luam drumul strainatatii... De fapt asta am si facut, caci din '90 de cand ne-au furat "Revolutia" si libertatea, iar minerii si ultimul dram de speranta, nu mai e nimic de facut in Romania. Dar si sa-ti lasi sacii cu uruiala oferiti la vedere, pe prispa casei, nu mi se pare prea intelept. Ca sa nu zic altfel... Partea buna e ca o astfel de poveste sade bine pe un site ortodox; mai improspateaza simtul umorului cu tenta personala. Doamne-ajuta si pazeste!

  • Ionel Cojocariu Postat la 2013-03-19 12:45

    Sunt abonat de mai multă vreme la nwsletter-ul creștin-ortodox și uneori nu știu ce să citesc mai întâi. Dar asta se întâmpla până a citi snoavele părintelui Nicolae Trușcă. Acum mi se pare simplu: încep cu ele și apoi sunt bine dispus pe parcursul oricărei alte lecturi. De felul meu nu apreciez lucrurile facile, textele făcut de dragul relaxării, iar la părintele Nicolae este foarte multă substanță, la el străbate liniștea țăranului și inteligența lui plină de greutatea vremurilor, de troienele timpului care se coboară cu bătrânească și așezată sfințenie creștină de pe vatra bunicilor pe patul așternut la poala cuptorului pe care dorm nepoții osteniți de șotiile din ajun . . .și totul se prelinge liniștit, ca un fir de obosită aducere aminte, de veacuri pierdut în hăituiala orașului nebun . . .Să ne trăiți Preasfinte Părinte!

  • cristina-ioana dima Postat la 2013-03-13 04:28

    Frumos scris. Asa cum sugereaza si poza parintelui, un fel de Ion Creanga. Asa cum sugereaza si povestirea, niste intamplari dulci amare dintr-un Humulesti de acum... Numai ca parintele scrie pe internet, iar povestea isi pierde sensul in lumea lipsita de centru a scrisului postmodern. Astfel ca ea nu mai are gust, iar autorul incearca o data, si inca o data, sa o recupereze dintr-o carte mai ampla, a rasului si a uitarii. Felicitari!

  • adriana gheorghePostat la 2013-03-11 04:09

    Multumim parinte pentru articolele dumneavoastra frumoase si totodata educative.Doamne ajuta!

  • Mihaela TzutzuPostat la 2013-03-11 03:52

    parca asteptam un articol ca acesta, oamenii au nevoie de povesti, din acest motiv si domnul Iisus ne-a vorbit in pilde...cand e talc e si inteles iar parintele Nicolae are talc in povestiri. sa ne ajute Dumnezeu sa ne dea si intelesul. sa aveti sanatate parinte si multumim din suflet pentru lumina cuvintelor. cu piosenie, Mihaela

  • Constanta SzlavicsPostat la 2013-03-10 13:26

    Balsam folositor sufletului...si plin de umor. Tuturor ni se intampla sa fim necajiti cand pierdem bunuri materiale, fara sa constientizam, ca daca Bunul Dumnezeu ingaduie, inseamna ca este spre folos,spre mantuire, si sa-i cerem in rugaciune, puterea de a-i multumi pentru tot ce intampinam in viata, caci nimic nu-i de la noi, ci doar de la EL. Multumesc!

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE