Ingerul ii vesteste Fecioarei Maria ca-L va naste pe Fiul lui Dumnezeu prin zamislire de la Duhul Sfant. E o taina de care ea nu se indoieste, dar pe care inca nu e in stare s’o priceapa. Spre a-i spulbera nedumerirea, Gavriil ii ofera un argument verificabil: Elisabeta, rudenia ei, femeie cunoscuta ca stearpa si, mai mult, acum inaintata in varsta, se afla in stare binecuvantata. Un miracol poate fi adeverit printr’un altul. Drept urmare, Maria se grabeste sa plece in Iudeea, dar gestul ei depaseste intentia ingerului.

Mobilul emotionantei intalniri dintre cele doua femei nu este indoiala Fecioarei asupra mesajului divin, ci, pur si simplu, impartasirea unei bucurii. In momentul in care o saluta pe Elisabeta, ea stie ca-L poarta in pantece pe Fiul lui Dumnezeu, dar acesta este un adevar pe care il stie si pruncul din pantecele gazdei, de vreme ce el tresalta intru bucurie si o face pe maica-sa sa-si simta fiinta napadita de Duhul Sfant; prin el, de acum, si femeia lui Zaharia stie in fata cui se afla si cum trebuie s’o intampine pe Fecioara. Miscarea launtrica a lui Ioan prefigureaza gestul de cunoastere, recunoastere si recomandare cu care-L va desemna mai tarziu pe Iisus inaintea multimilor: "Iata Mielul lui Dumnezeu!" (Ioan 1, 29). Este prima marturie omeneasca asupra dumnezeirii lui Hristos, rostita duhovniceste chiar mai inainte ca Maria sa se fi rostit prin grai; o marturie care o indreptateste pe Elisabeta s’o numeasca pe Fecioara "Maica Domnului", asa cum aceasta va fi numita de-a lungul veacurilor.

In numeroase fresce si icoane bizantine, Ioan Botezatorul este pictat cu aripi. Imagine stranie a unui barbat paros care-si arata de dupa umeri insemnele serafimilor, ea a fost inspirata, desigur, de profetia lui Maleahi: ,,Iata, Eu trimit pe ingerul Meu inaintea fetei Tale, care va pregati calea Ta" (Mal. 3, 1), un text cu rezonante - directe sau indirecte - in toate cele patru evanghelii. Ea nu poate fi straina nici de gandul ca, prin viata sa aspra si feciorelnica, Ioan a fost un inger in trup; el a devenit, prin aceasta, prototipul monahilor de mai tarziu. Un inger in trup a fost insa si Maica Domnului, patroana din totdeauna a calugaritelor. In pridvorul bisericii din manastirea Govora, ea este infatisata cu doua aripi larg desfacute’n vazduh, de sub care se deschide - ca un cort atotcuprinzator - acoperamantul-mantie, Omoforul sarbatorit la 1 octombrie si slavit in imnografia bisericeasca. Cei doi devin astfel, prin reprezentare iconografica, singurele fiinte omenesti intraripate, simbol ce sugereaza, printre altele, si capacitatea lor exceptionala de a se ridica duhovniceste in marile inaltimi ale cerului.

Aripile Inaintemergatorului sunt un simbol personal, numai al lui, fara nici o extindere in semnificatia eclesiologica, in timp ce aripile Maicii Domnului, plutind pe deasupra Omoforului, adapostesc Biserica. In cazul ei, simbolul transcende persoana si sporeste pana la dimensiunea universalitatii crestine. In tendinta sa evidenta de a impinge asemanarea dintre Ioan si Maria pana la identitate, Paul Evdokimov exagereaza afirmand ca acestia sunt asezati, deopotriva, in dreapta si in stanga Sfantului Agnet pe discul proscomidierii. In realitate, numai particica pentru Nascatoarea de Dumnezeu este extrasa dintr-o prescura aparte si asezata in dreapta, figurand astfel starea de exceptie a Sfintei Fecioare, singularitatea imparatesei Cerurilor fata de sfintii cerurilor; in timp ce toti ceilalti (prooroci, apostoli, ierarhi, mucenici, marturisitori, cuviosi etc.) sunt alcatuiti in cete (asa cum sunt si ingerii) Maica Domnului are un vazduh numai al ei, pe potriva starii sale de sfanta mai presus decat toti sfintii, "mai cinsita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii". Particica Botezatorului se afla intr’adevar, in imediata apropiere din stanga Sfantului Agnet, dar ea a fost extrasa dintr-o prescura comuna si incepe primul rand al celor noua cete de sfinti, in aliniere cu proorocii si apostolii. (…)

IPS Bartolomeu ANANIA
 

.

• Paraclisul Sfantului Ioan Botezatorul
  Publicat in : Acatiste
• Schitul romanesc Sfantul Ioan Botezatorul de la Iordan
  Publicat in : Biserica in lume