Predica la Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de mir

Predica la Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de mir Mareste imaginea.

Cel ce Mă va mărturisi pe Mine înaintea oamenilor şi Eu îl voi mărturisi pe el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri (Matei 10,32).

Iubiţi credincioşi,

Astăzi Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe unul din cei mai mari mucenici, anume pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir.

Acest mucenic vrednic de laudă, s-a născut în cetatea Solonul sau Tesalonic din nordul Greciei. Tatăl său a fost voievod şi co­mandant al cetăţii Tesalonic şi era creştin, dar ţinea în taină dreapta credinţă, pentru marea prigoană ce era atunci asupra creştinilor. El avea un copil anume Dimitrie, pe care l-a crescut de mic în dreap­ta credinţă şi în dragoste pentru Iisus Hristos. Tatăl lui Dimitrie avea în casa lui două icoane frumoase, cu chipul Domnului nostru Iisus Hristos şi a Preacuratei Sale Maici, la care se închina el şi soţia sa. La aceste sfinte icoane duceau adesea părinţii pe copilul Dimitrie, încă din pruncie, ca să se închine Mântuitorului şi Maicii Domnului, învăţându-l să se roage şi descoperindu-i taina adevă­ratei credinţe în Hristos.

Pe când era Sfântul Dimitrie în vârstă de 20 de ani, a murit tatăl lui, binecredinciosul voievod al Tesalonicului. Auzind împăratul Maximilian de aceasta, a chemat la el pe Dimitrie, fiul voievodului, pe care văzându-l înţelept şi viteaz în războaie, l-a făcut voievod în locul tatălui său; apoi Sfântul Dimitrie mergând în patria sa Tesalonic, în loc să prigonească pe creştini, cum îi porun­cise Maximilian, a început înaintea tuturor a mărturisi pe Hristos şi a învăţa dreapta credinţă, slăvind pe Dumnezeu Cel în Treime închinat şi cinstit. Astfel, el s-a făcut tesalonicenilor ca un alt Apos­tol Pavel, căci pe mulţi îi aducea la cunoştinţa adevărului, risipind închinarea la idoli.

Iar împăratul Maximilian, întorcându-se biruitor de la un mare război contra sciţilor şi a sarmaţilor, a voit să aducă jertfă de mulţumire necuraţilor zei în Tesalonic. Cu acest prilej l-a chemat şi pe Dimitrie să jertfească zeilor înaintea tuturor. Atunci viteazul ostaş al lui Hristos a înţeles că a sosit ceasul să mărturisească înaintea tiranului împărat credinţa în adevăratul Dumnezeu, Care a făcut cerul şi pământul şi toate cele văzute şi nevăzute. Apoi şi-a adus aminte şi de cuvintele Sfântului Apostol Pavel care zice: Cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire (Romani 10, 10). Adică nu-i de ajuns să crezi în taină în Dumnezeu, ci trebuie să-L mărturiseşti şi cu cuvântul în public, ca să te poţi mântui. Această credinţă cu darul Duhului Sfânt având-o Dimitrie în inima sa, a ieşit în mijloc şi a mărturisit cu mare îndrăzneală, că nu zeii, ci Dumnezeul creştinilor este adevăratul Dumnezeu. El a făcut cerul şi pământul şi pentru nemăsurata Sa milostivire a trimis pe Fiul Său în lume şi a luat trup omenesc din Fecioara Maria, dar fără de păcate, şi a mântuit pe oameni din robia diavolului prin moartea Sa pe cruce şi prin înviere.

Auzind împăratul că Sfântul Dimitrie, în loc să-l laude pe el, a mărturisit că Hristos este adevăratul Dumnezeu, s-a mâniat tare şi l-a aruncat în temniţă, spre judecată şi osândă la moarte. Într-o zi împăratul făcând mare spectacol în aer liber, după obiceiul romanilor, a pus pe un vestit luptător, anume Lie, să se lupte cu creştinii pe un pod înalt şi să-i arunce jos în nişte suliţe cu vârful în sus, spre veselia spectatorilor. În acest timp Sfântul Dimitrie era păzit în temniţă din ordinul împăratului. Atunci un tânăr creştin cu numele Nestor, ucenicul mucenicului, s-a aprins de râvnă pentru Dumnezeu şi nemaiputând să rabde uciderea creştinilor, s-a dus în temniţă la Sfântul Dimitrie şi i-a spus: "Robule al lui Dumnezeu, mare nedreptate se face împotriva creştinilor, deci roagă-te pentru mine, că vreau să lupt cu Lie, şi să izbândesc sângele nevinovat al creştinilor".

Sfântul Dimitrie fiind legat în lanţuri, a binecuvântat pe Nes­tor şi, însemnându-l cu semnul Sfintei Cruci, i-a zis: "Du-te, frate, şi te luptă cu Lie, că şi pe Lie îl vei birui şi pe Hristos Îl vei mărturisi!" Tânărul Nestor fiind întărit cu rugăciunea Sfântului Dimitrie şi-a făcut cruce şi ducându-se în acea privelişte a strigat: "Vreau să lupt cu Lie!" Zadarnic încercau toţi să-l oprească pe Nestor de la lupta cu Lie că el striga în auzul tuturor: "Vino, Lie, să te lupţi cu mine!" Apoi începând a se lupta cu el, a zis fericitul Nestor: "Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mi".

Şi îndată, cu ajutorul rugăciunilor marelui mucenic, l-a arun­cat pe Lie în suliţe şi l-a omorât. Atunci împăratul, mâniindu-se a poruncit să-i taie capul Sfântului Nestor, împlinindu-se profeţia dascălului său Dimitrie. Apoi a trimis ostaşi în temniţă să-l ucidă cu suliţele şi pe Marele Mucenic Dimitrie. Văzând că i-a sosit sfârşitul, Sfântul Dimitrie s-a închinat şi a mulţumit lui Dumnezeu pentru toate, apoi şi-a ridicat mâna dreaptă în sus şi a fost străpuns cu suliţele de ostaşi în tot corpul, dându-şi sufletul cu pace în mâinile lui Hristos pe care L-a mărturisit.

În clipa aceea un alt ucenic al său a luat mantia şi inelul Sfântului Dimitrie şi înmuindu-le în sângele mucenicului, tămăduia cu ele pe mulţi bolnavi.

Iubiţi credincioşi,

Ajungând împărat Sfântul Constantin cel Mare care a dat libertate tuturor creştinilor, s-a făcut o mare biserică din lemn în Tesalonic, peste moaştele Sfântului Dimitrie, unde alergau mulţi credincioşi orbi, şchiopi, bolnavi de tot felul şi cu rugăciunile sfântului se întorceau sănătoşi la casele lor. Printre aceştia a fost şi un dregător împărătesc anume Leontie, care, venind la biserica Sfântului Dimitrie, s-a făcut îndată sănătos. Drept mulţumită, a început să facă o biserică mare din piatră în locul bisericii mici din lemn, în cinstea Sfântului Marelui Mucenic Dimitrie.

Pe când săpau temeliile bisericii, cu rânduiala lui Dumnezeu, au descoperit şi racla cu moaştele Sfântului Dimitrie, din care izvora mir binemirositor cu care se ungeau cei suferinzi şi se vin­decau. Biserica făcută de Leontie a fost mărită mai târziu, ajungând cea mai mare şi mai veche biserică din Tesalonic, care se păstrează până astăzi. Tot Leontie, fiind iubitor de Dumnezeu, a făcut o raclă nouă din argint şi a aşezat în ea moaştele Sfântului Dimitrie, care se păstrau sub altarul marii biserici. Mormântul Sfântului Dimitrie se află şi astăzi la biserica sa din Tesalonic unde merg zilnic credincioşii în pelerinaj şi cer ajutorul lui.

Un alt lucru minunat s-a întâmplat şi în timpul împăratului Justinian cel Mare. După ce a zidit biserica Sfânta Sofia din Con­stantinopol, împăratul voia să aducă în ea moaştele Sfântului Dimitrie de la Tesalonic. Deci, trimiţând câţiva clerici şi credincioşi la biserica sa, când să se atingă de raclă, îndată a ieşit din ea lumină de foc şi scântei, încât toţi au căzut la pământ. Apoi s-a auzit un glas ca acesta: "Staţi şi nu îndrăzniţi!" Cuprinşi de spaimă, şi-au cerut iertare de la Sfântul Dimitrie şi luând puţin pământ din biserica lui, s-au întors la Bizanţ.

Altădată era mare secetă şi foamete în Tesalonic. Atunci Sfântul Dimitrie, călare pe un cal se arăta corăbierilor care transportau grâu pe mare şi le zicea: "Duceţi grâul în cetatea mea, Tesalonic, căci este lipsită".

În viaţa Sfântului Dimitrie se spune că era un paraclisier, anume Onisifor, la biserica sa, care îngrijea de sfintele moaşte. Dar avea obiceiul să fure din darurile aduse la biserică de credincioşi. Sfătuindu-l preoţii multă vreme, el nu se lăsa de acest păcat. Odată, pe când lua din cele aduse de credincioşi, îndată a fost pedepsit de Sfântul Dimitrie şi a căzut jos greu bolnav. Apoi rugându-se preoţii pentru el şi mărturisindu-şi păcatul, s-a făcut sănătos.

Odată au năvălit barbarii să prade oraşul Tesalonic şi toţi creştinii plângeau la moaştele Sfântului Dimitrie să-i scape de robie şi de moarte. Într-o noapte s-au văzut doi tineri luminaţi trimişi de Mântuitorul să-i poruncească sfântului să plece din cetatea sa şi să lase Tesalonicul în mâinile păgânilor pentru păcatele poporului. Dar Sfântul Dimitrie nu a voit să părăsească patria sa, ci, rugân­du-se mult lui Dumnezeu pentru creştini, îndată oastea păgânilor s-a depărtat şi Tesalonicul a scăpat de distrugere şi robie. Şi multe asemenea semne, vindecări de boli şi fapte minunate făcea Sfântul Mucenic Dimitrie. Mai târziu însă, înmulţindu-se păcatele creştinilor, marele mucenic s-a întristat pentru împuţinarea credinţei în cetatea sa şi cu voia lui Dumnezeu au dispărut sfintele moaşte din Tesalonic.

Iubiţi credincioşi,

Astăzi sărbătorim pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, ostaşul cel viteaz al lui Hristos, bărbatul dumnezeieştilor doriri, lauda mucenicilor, bucuria îngerilor, podoaba Bisericii Ortodoxe, mustrătorul necredincioşilor, întărirea nevoitorilor şi rugător fier­binte înaintea Preasfintei Treimi pentru sufletele noastre.

Astăzi Sfântul Dimitrie mărturiseşte cu tărie pe Hristos înain­tea împăraţilor şi a păgânilor. Astăzi Lie, sluga întunericului, este învins, iar fiii luminii sunt izbăviţi. Acum diavolul a fost biruit de Sfinţii Dimitrie şi ucenicul său Nestor care se roagă în cer pentru noi. Astăzi mucenicul lui Hristos Dimitrie este împuns în coastă ca şi Stăpânul său şi se jertfeşte pentru Evanghelie, ca un miel nevinovat.

Pentru aceasta îl cinstim pe Sfântul Dimitrie şi-i cântăm cântări de laudă, căci el a biruit pe vrăjmaşul cel nevăzut şi a luat cununa biruinţei de la Hristos, Dumnezeu. În această zi se face mare pelerinaj cu icoana Sfântului Dimitrie la mormârrtul lui din Tesalonic şi toţi creştinii aduc flori de dumitriţă la biserici şi prin casele lor.

Dar nu numai în Grecia, ci şi în ţara noastră este foarte mult cinstit de credincioşi. Avem în ţarănumeroase biserici cu hramul Sfântului Dimitrie şi mulţi frati creştini poartă numele lui.

Însă nu numai astăzi, ci în toate zilele se cuvine să cerem ajutorul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, pentru că este grabnic ajutător. Să avem în casă icoana lui şi când putem să-i citim acatis­tul. Apoi să nu uităm că şi noi suntem ostaşi ai lui Hristos şi fii ai Bisericii Ortodoxe. Deci, să avem curaj şi să nu dăm înapoi în faţa ispitelor şi necazurilor vieţii. Fără râvnă şi bărbăţie, fără rugăciune şi smerenie, fără iubire creştină şi biserică, fără răbdare şi ajutorul sfinţilor nu ne putem mântui.

Să-l rugăm pe Marele Mucenic Dimitrie să ne fie călăuză, ajutător, model de jertfă şi rugător înaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor noastre. Amin.

Parintele Ilie Cleopa
Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţi de peste an, Editura Episcopiei Romanului, 1996

20 Octombrie 2014

Vizualizari: 14511

Voteaza:

Predica la Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de mir 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE