'La inceput, cand a facut Dumne­zeu omul, stiind ca postul trebuie sa-i fie mai cu seama leacul pentru mantuirea sufletului, indata, chiar de la inceput, i-a dat celui intai-zidit aceasta porunca/sfat si i-a zis: Din tot pomul cel din rai sa man­cati, dar din pomul cunostintei bi­nelui si raului sa nu mancati [Facere, 2,16-17]. Icoana a postu­lui a fost ceea ce Dumnezeu a spus: Din aceasta mananca! si Din aceasta nu manca!` (Sfantul loan Hrisostom, Omilii la Facere, l, 2).

Cuvintele sfantului loan Hrisos­tom fac parte dintr-un ansamblu omiletic amplu ce cuprinde nu mai putin de 67 de predici dedicate primei carti biblice canonice. Omi­liile la Facere ale parintelui antio-hian au fost rostite in perioade con­secutive ale anului bisericesc: pri­mele 32, in cea mai mare parte a Triodului - incepand din Duminica lasatului sec de branza pana la sfar­situl celor patruzeci de zile de post, intrerupand intreprinderea sa in miercurea din Saptamana Mare - iar urmatoarele 35, dupa Sapta­mana Luminata, in perioada Penti-costarului.

Prima dintre omilii, prezentata in Duminica lasatului sec de branza, cuprinde un `cuvant de sfatuire la inceputul sfantului post de patru­zeci de zile`. Insa nu doar despre postul mare vorbeste aici sfantul loan, ci despre sensul duhovnicesc si moral al postului crestin, in­dependent de perioada de timp care il reclama. Pe autorul omiliei il intereseaza ca fiecare credincios sa perceapa `folosul postului`, asimi­land `filosofia credintei` din inva­tatura vechi- si noutestamentara.

Construindu-si astfel demersul, importanta pentru Hrisostom este reliefarea in cheie biblica a sen­sului postului, asa incat, atat postul Pastilor sau cel al Craciunului, cat si oricare alt interval randuit de Biserica pentru postire, sa se cons­tituie intr-o provocare existentiala pentru crestini. [Este si motivul pentru care am ales aceasta mar­turie patristica, desi cuvintele pre­zentate de mine sunt rostite intr-o alta perioada de post decat cea pe care o traversam acum.] De aceea, postul este prezentat ca remediu duhovnicesc, initiator al intelep­ciunii si al virtutilor, generator al unei axiologii consistente, si sarba­toare a omului care recupereaza modul primordial de vietuire pen­tru a se uni desavarsit cu Dumne­zeu cel intrupat, mort si inviat.

Sfantul loan Hrisostom rapor­teaza experienta postului la mo­mentul genezei omului. Conform perspectivei sale asupra postului, porunca amintita de Moise in Fa­cere, 2,16-17 este prima confrun­tare a omului cu aceasta provocare. Nu momentul caderii face necesar postul, ci `mantuirea sufletului`, prioritara pentru intalnirea edenica dintre Dumnezeu si om. Mantuirea si postul sunt pana la urma expresii ale modului paradisiac de vietuire, pe care este chemat omul sa-l im­plineasca.

In acelasi timp, este in rai o ten­siune produsa in mare parte de responsabilitatea oamenilor fata de lume. Porunca sau sfatul divin, inteles ca icoana a postului, nu face decat sa prezinte modul in care trebuie asumata aceasta directie a destinului uman. Ceea ce omul pri­meste prin aceasta porunca nu doar ca sfat, ci ca dar facator de viata, este posibilitatea de a se exprima liber in relatie cu Dumnezeu si cu lumea. Darul libertatii este ratiunea ultima a postului conform expe­rientei paradisiace umane.

Caderea doar a modificat condi­tiile postului, ale exersarii libertatii umane. In continuare, sfantul loan arata ca Adam nu a pazit porunca si, fiind biruit `de neinfrangerea pantecelui, a fost osandit la moar­te`. Vrajmasul a urmarit sa desfiin­teze tocmai posibilitatea omului de a se raporta liber la Dumnezeu si la zidirea intreaga. Urmarea este moartea, nu doar a celui intai-zidit, ci a intregii creatii, in sensul ca ig­norarea postului de catre oameni provoaca di solutia spirituala a fa­pturii.

Pentru cei rascumparati din moarte de Hristos, icoana paradi-siaca a postului, despre care vor­beste parintele antiohian, continua sa reprezinte chemarea divina la asumarea libera a existentei. In cele din urma, postul implinit dupa modelul Mantuitorului este (si) ras­punsul eclesial la aceasta chemare duhovniceasca...

 

preot Nicolae-Cristian Cada

Baraganul Ortodox

• Sfantul Ioan Gura de Aur - Despre prietenie
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
• Invatatura despre Biserica - Sfantul Ioan Gura de Aur
  Publicat in : Editoriale