Ziua prăznuirii Sfinților Petru și Fevronia de Murom (25 iunie) este cunoscută în Rusia sub numele de Ziua familiei, a dragostei și a fidelității.

Pe 26 martie 2008, Consiliul Federației Ruse a aprobat în unanimitate propunerea Comitetului de politică socială de a stabili oficial ca Sfinții Petru și Fevronia să fie numiți ocrotitori ai familiei ortodoxe, deși Sfinții aveau acest statut încă din perioada Rusiei Kievene. Familia Cneazului de Murom este pentru creștinii din Rusia simbolul dragostei și al fidelității.

Această hotărâre a fost confirmată și de Biserica Ortodoxă din Rusia.

Practic, în Rusia, ziua prăznuirii Sfinților Petru și Fevronia este o adevărată zi a dragostei (Ziua Îndrăgostiților).

Această sărbătoare are drept simbol floarea de mușețel.

Conform datelor sociologilor, vânzările de flori și mici suveniruri cresc cu aproximativ 15% în perioada prăznuirii Sfinților Petru și Fevronia. În același timp, statisticile arată că numărul celor care sărbătoresc Valentine's Day devine din ce în ce mai mic în fiecare an. Acest lucru poate fi explicat și prin faptul că Biserica Ortodoxă din Rusia a promovat această zi ortodoxă a dragostei, începând cu anul 2008.

Datorită faptului că ziua de prăznuire a Sfinților Petru și Fevronia de Murom (25 iunie) se suprapune mereu cu Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (perioadă în care nu se săvârșește Sfânta Taina a Cununiei), Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a hotărât în anul 2012 o a doua zi de prăznuire în duminica dinaintea zile de 19 septembrie, pentru a cinsti mutarea Sfintelor Moaște din septembrie 1992.

Astfel, se preconizează că ziua de prăznuire a Sfinților Petru și Fevronia din septembrie să devină Ziua tradițională a Cununiei, deoarece acea duminică va fi mereu în afara postului, zi în care se poate săvârși Tainei Cununiei.

Sfintii Petru si Fevronia de Murom

Cneazul Petru a trăit în ţinutul Murom, ajungând domnitorul său în 1203. La începutul domniei sale s-a îmbolnăvit foarte rău. Unii dintre cei de la curte auziseră despre fiica unui prisăcar ce era vestită pentru iscusinţa de a-i ajuta pe cei bolnavi cu ierburi de leac, astfel că au chemat-o să-l vindece pe cneazul suferind. Tânăra Fevronia era foarte frumoasă şi smerită.

Îngrijit de ea, tânărul cneaz şi-a recăpătat sănătatea. Ajungând a o cunoaşte în tot acest răstimp, el s-a îndrăgostit de fermecătoarea şi înţeleapta Fevronia. Deşi nu era cneaghină, ci o fată de rând, cneazul a dorit să se însoare cu ea, ceea ce s-a şi întâmplat.

Dar boierii nu se împacau cu gândul ca o femeie de rând să ajungă cneaghină; simţeau că cneazul trebuia să se fi însurat cu cineva din rândurile lor. Au ajuns chiar să-i ceară cneazului să o lase. Când cneazul a refuzat, boierii i-au alungat din cetate.

Tânăra pereche a pornit la drum într-o barcă. Cneazul era foarte mâhnit de cele întâmplate, dar soţia îl îmbărbăta şi îl mângăia. Curând, multe nenorociri au căzut asupra cetăţii Muromului, iar norodul socotea că ele se datorau relei lor purtări faţă de cneaz şi soţia lui. Deci pocăindu-se, au cerut cneazului Petru şi cneaghinei Fevronia să vină înapoi.

Sfânta pereche s-a întors la Murom, dăruindu-se facerilor de bine şi milosteniei, lucrând mai ales întru folosul săracilor, lucru pentru care au fost foarte îndrăgiţi. La apropierea morţii, ei s-au tuns în cinul monahicesc, fiind cunoscuţi şi sub numele lor de călugări: David şi Evfrosinia.

Ei s-au rugat să moară în aceeaşi zi şi au cerut să fie înmormântaţi în acelaşi sicriu, doar cu o despărţitură între trupuri. Au murit în aceeaşi zi: 25 iunie 1228 şi au fost proslăviţi de un sinod al Bisericii Ruse, în anul 1552.

Ei sunt socotiţi ocrotitorii tinerilor căsătoriţi, căci au suferit pentru sfinţenia şi inviolabilitatea căsătoriei.

Sursa: doxologia.ro

.